Sub denumirea generică de alimente tartinabile preparate industrial se ascund diverse cocktailuri de aditivi alimentari, arome, coloranţi, săruri, gume și produse procesate de calitate inferioară, frumos prezentate și foarte gustoase. Dar consumându-le frecvent, te expui unor boli grave. Cât de dispus ești să riști?

E greu să le reziști și, cel mai adesea, preferi să crezi că pericolul este mic. Dacă dieta ta este una monotonă, bazată pe alimente procesate industrial, riscul de a te îmbolnăvi este inerent. Obișnuiește-te să citești etichetele produselor pentru a învăţa să identifici elementele nocive din alimente. Altfel, „nota de plată” va fi tot mai consistentă odată cu trecerea anilor.

Margarina

În cazul margarinei, tartinabilitatea este dată de saturaţia acizilor grași din grăsimi care, la temperatura camerei, sunt solide. Grăsimile bogate în acizi grași polinesaturaţi rămân lichide atât la temperatura camerei, cât și la frigider. „Pentru a deveni tartinabile, grăsimile naturale polinesaturate se hidrogenează și apar margarinele din generaţia întâi și shortening-urile care nu se mai găsesc ca atare, dar pe care le găsim ascunse în alte alimente, dacă citim eticheta. Unde găsim grăsimi hidrogenate sau parţial hidrogenate vom ști că este vorba despre o grăsime care a fost lichidă la origine și solidificată prin procesul de hidrogenare (saturare)“, declară Prof. Dr. Gh. Mencinicopschi.

Hidrogenarea distruge acizii grași esenţiali. Aceasta înseamnă o carenţă pentru organismul uman, acizii grași esenţiali fiind singurele grăsimi de care organismul nu se poate dispensa. Procesul de hidrogenarea are scop strict comercial, o grăsime netartinabilă fiind mai greu de pus pe o feliuţă de pâine. Au aceleași calorii precum grăsimile obișnuite, unt, untură, seu, dar nu au aceleași calităţi nutriţionale. Mai mult, grăsimile hidrogenate pot avea o mare cantitate de acizi grași trans, recunoscuţi ca fiind aterogeni și cancerigeni.

Untul

Dacă untul nu conţine și grăsimi hidrogenate, este un produs sănătos, cu condiţia să fie consumat cu moderaţie de persoanele sănătoase, adică 40 de grame pe zi. Pentru a-și păstra calităţile, untul nu trebuie folosit la prăjeli. Pentru prăjeli poate fi folosit untul ghee, adică untul clarificat. Altfel nu este bine să fie consumat la temperaturi ridicate.

Brânza topită

În special cea procesată cu săruri de topire, este contraindicată, mai ales copiilor sau persoanelor cu osteoporoză, deoarece sărurile de topire (fosfaţii) dezechilibrează balanţa calciu-fosfor și împiedică depunerea calciului în oase sau predispune la depunerea lui în locuri nedorite, generând osteofitele (ciocurile de papagal).

Trebuie evitată, mai ales la copii, brânza topită cu arome. Aromele natural identice sunt arome artificiale, iar natural identic înseamnă că într-un proces foarte elaborat de chimie industrială, se reconstituie o aromă în notele ei definitorii, obţinându-se un substitut al unei arome naturale. Acestea pot fi mai periculoase decât E-urile, care sunt aprobate în Uniunea Europeană, pe lista pozitivă regăsindu-se aproximativ 350 de Euri, pe când aromele pot întrece chiar 3000 de arome natural identice.

Pateul

„Denumirile generice ale alimentelor sunt o mare ocazie de confuzie, de aceea este bine să citim eticheta înainte pentru a ne face o idee clară despre conţinutul lor“, atrage atenţia Prof. Dr. Gh. Mencinicopschi. „Denumirea de pateu lasă impresia că este vorba de un aliment unitar, cu aceeași compoziţie. Sub denumirea aceasta se ascund, în realitate, zeci de alimente diferite din punct de vedere senzorial și nutriţional. Preparat în casă din ficăţei de pasăre, consumat cu moderaţie într-o dietă diversificată și echilibrată, dar și a unui stil de viaţă activ, pateul este un aliment hrănitor”. În cazul celui industrial, citind eticheta, vom descoperi că pateul de pasăre conţine șorici și grăsime de porc, puţină carne de pasăre MDM (dezosată, de o calitate biologică scăzută), o gamă largă de E-uri, cel mai cunoscut fiind E 621 (glutamatul monosodic), polifosfaţi, gume care reţin multă apă, multă sare, amidon (uneori de origine animală) care poate conţine gluten și îl fac periculos pentru suferinzii de diabet.

Pateurile vegetale, recomadate adeseori ca produse de post, conţin pe lângă proteinele din soia, grăsimi hidrogenate, bogate în acizi grași trans, polifosfaţi, glutamat monosodic, colorant E-120 (carmin), cazeină, caragenan. „Roșul carmin este extras din corpul unei insecte, conţinând deci proteină de origine animală, interzis copiilor, deoarece poate provoca hiperactivitate, insomnii, astm, iar cazeina este proteina laptelui, care, de asemenea, nu poate fi de post. Caragenanul poate fi atacat de enzimele microflorei noastre colonice, generând substanţe cu potenţial cancerigen. Aceste alimente nu creează probleme dacă sunt consumate accidental, ci atunci când devin preponderente”, spune prof. dr. Gh. Mencinicopschi.

Maioneza

Are o încărcătură calorică foarte mare din cauza consumului excesiv de ulei de floarea soarelui, bogat în Omega 6, dar sărac în Omega 3. Astfel, balanţa acestor acizi grași va fi foarte dezechilibrată, în favoarea lui Omega 6, care este proinflamator. Cum cele mai multe produse de tip fast sau junk food sunt procesate cu ulei de floarea soarelui, se ajunge la o dietă considerată cancerigenă din cauza acestui dezechilibru, în care ponderea lui Omega 6 este de 24 de ori mai mare decât Omega 3. Orice produs care conţine multă grăsime, chiar și vegetală, este un produs hipercaloric. În plus, maionezele industriale conţin mulţi aditivi alimentari, arome, motiv pentru care ar trebui să fie consumate doar accidental, în cantităţi mici.

Salata de icre

Înseamnă o cantitate foarte mică de icre, uneori de capelin, adică pește oceanic fără mare valoare economică și foarte multă maioneză, deci grăsimi, multe E-uri și gume (E-uri care gelifică produsul). Valoarea lor biologică este foarte scăzută, având un aport de grăsimi nesănătos.

Pasta de pește

Este obţinută tot din pește fără valoare economică, ce nu poate fi vândut ca atare, și conţine foarte multă sare și aditivi alimentari. Supraingestia de sare este o mare problemă. Un adult ar trebui să consume maxim 5-6 grame de sare pe zi (o linguriţă rasă) sau exprimat în sodiu, 2-4 grame pe zi. Consumul în Europa este între 15 și20 de grame, ceea ce duce la riscul apariţiei hipertensiunii arteriale, a complicaţiilor bolilor cardiovasculare și renale. Copiii nu ar trebui să consume mai mult de 3 grame zilnic, deoarece există cazuri de hipertensiune arterială și printre copii, tocmai din această cauză.

Dulceaţa sau gemul

Sunt de alte denumiri generice. Contează proporţia de zahăr, fructe și suc procesat industrial, precum și aditivi de îndulcire sau agenţi de gelifiere. Pe lângă pectine (gelifianţi), aproape întotdeauna se adaugă acidul citric sau E 330, care este nociv în cantităţi mari, pentru că în prezent este obţinut industrial, nu din citrice. Mai pot conţine înducitori artificiali: aspartam, acesulfam, sucraloză, ciclamat de sodiu, precum și arome artificiale, coloranţi și conservanţi artificiali.

Edulcoranţii tulbură metabolismul și echilibrul neuroendocrin care generează o fragilă balanţă între saţietate și foame, provocând obezitatea. „La nivel metabolic, oragnismul nu poate fi păcălit. Când creierul primește semnalul de dulce, el așteaptă și caloriile implicite. Neprimindu-le din alimentul care doar mimează dulcele natural, creierul dă comandă organismului să reţină caloriile din alte alimente. Astfel, dintr-o felie de pâine, în loc de 10 kcal, va opri 20 de kcal. Prin acest reflex insulinic cefalic, în timp, alimentele light și îndulcitorii, îngrașă mai tare decât cele obișnuite”, declară Prof. Dr. Gh. Mencinicopschi.




Zaharul - aliment sau drog?

Deşi este un produs fără valoare nutritivă, ce se adresează strict plăcerii gustative, zaharul a devenit un element cheie al industriei alimentare. Toţi cei care îl folosesc în produsele lor nu vorbesc însă şi despre efectele adverse, deloc puţine.

Considerat pe vremuri condiment, zahărul a devenit într-un timp destul de scurt un ingredient omniprezent în alimente. Cunoscând slăbiciunea oamenilor pentru gustul dulce, industria alimentară a introdus zahărul în cele mai neaşteptate alimente: pâine, mezeluri, sosuri, muştar, murături, produse fast-food, snack-uri, băuturi răcoritoare sau alcoolice, produse de panificaţie, condimente, produse lactate.
 
Citeşte aici articolul integral. 
  


Pericolele din apa minerală


De teama nitratilor si a microbilor din apa de la robinet, dedicam o felie serioasa din bugetul familiei apei din comert. Dar stii ce bei? Afla care sunt pericolele din apa pe care o cumperi.

Calciu, magneziu, sodiu, hidrogencarbonat, nitrati, nitriti si reziduu sec la 180º C... – sa ridice mana cine a avut 10 la chimie. Si daca nu faci parte din aceasta elita, cum deslusesti informatiile criptate pe etichetele (acolo unde exista aceste etichete) sticlelor de apa din magazine Tiparite cu litere foarte mici si incomode pentru persoanele cu deficiente de vedere, elementele de pe eticheta sunt totusi singurul scut de protectie impotriva bolilor si intoxicatiilor care pot fi provocate de apa.

Citeşte aici articolul integral



Pericolele din carnea de pui

Carnea de pui recomandată în toate dietele şi regimurile pare să fi devenit noul inamic culinar al românilor. Specialiştii ne explică dacă avem dreptate sau nu. Hormonii de creştere şi antibioticele din alimentaţia păsărilor, bacteria Campylobacter – acestea sunt considerate noile ameninţări alimentare. Fiecare sezon vine cu o nouă restricţie, aşa încât niciun aliment nu mai pare sigur sau sănătos.

Cu ani în urmă s-a constatat că folosirea făinurilor de peşte în hrana păsărilor duce la o creştere accelerată în greutate. Folosirea antibioticelor creşte pofta de mâncare şi determină, de asemenea, creşterea accelerată a păsărilor. 

Citeşte aici articolul integral