Mulţi nu au făcut faţă presiunii şi cererilor uriaşe venite de la centru şi au fost înlocuiţi rapid. Alţii însă au rezistat cu stoicism şi au trecut cu capul sus peste patru ani deloc glorioşi.

BRD, BCR, Danone, Coca-Cola HBC, Oriflame, Beiersdorf, Bayer România, Orange, Vodafone, Cosmote, British American Tobacco, Regina Maria. Sunt doar câteva nume, dintr-un şir mult mai lung al companiilor care din 2008 şi până acum şi-au schimbat directorul general. Unele chiar de mai multe ori. În unele cazuri a fost vorba despre o promovare a celui care deţinea poziția în România, alţii au plecat pentru că mandatul lor ajunsese, din punct de vedere contractual, la sfârşit, iar unii au predat ştafeta într-un mister total, motivele oficiale fiind „dorinţa sediului central de a face o reorganizare” sau „proiectele personale”. Cert este că piaţa muncii, la nivelul său cel mai de sus, a fost din multe puncte de vedere un ocean adânc şi foarte agitat. Viaţa şefilor de companii nu a fost deloc uşoară – au fost nevoiţi să suporte represaliile acţionarilor, care nu s-au putut obişnui cu uşurinţă cu ideea de pierdere sau de scădere a profitului. Aşa se explică plecările masive către alte ţări, alte companii sau, pur şi simplu, către propria afacere. Au fost însă şi manageri care au stat neclintiţi în faţa crizei, şi-au condus afacerea cum au ştiut mai bine, iar asta i-a salvat. Întâmplător sau nu, cei mai „rezistenţi” au fost românii, care au arătat şefilor din străinătate că pot face treabă bună chiar şi în vremuri tulburi.

Un business crescut cu prudenţă
Aceeaşi viziune și politica paşilor mărunţi, indiferent de perioada pe care o traversează economia, o împărtăşeşte şi Mugurel Horia Rusu, managerul care conduce, din 2005, filiala locală a concernului german Hornbach.

A deschis magazinele de bricolaj cu cea mai mare suprafaţă de pe piaţa locală, însă conduce o reţea deocamdată restrânsă, dacă ne uităm la evoluţie: Hornbach a deschis patru magazine în perioada 2007- 2011 şi încă unul în 2012, la Timişoara, în urma unei investiţii de 30 de milioane de euro. Are, deci, o reţea care numără doar cinci magazine, spre deosebire de competitorii săi, Dedeman sau Praktiker, reţele cu 28, respectiv 27 de magazine. Prin această dezvoltare prudentă, Mugurel Horia Rusu doreşte nu numai o cifră de afaceri în creştere, ci şi un profit corespunzător. Astfel, 2011 a fost un an mai bun pentru compania pe care o conduce, situaţie care s-a menţinut şi după depăşirea primelor luni ale lui 2012, când vremea a afectat majoritatea afacerilor din comerţ. Nu doar prudenţa în extindere, ci şi strategia de a miza pe produsele marcă proprie, realizate în Germania, l-au ajutat să crească.

Bilanţul
Trăgând linie, dincolo de exemplele nominale, atunci când vorbim despre  cine a rezistat pe poziţii în anii de criză, trebuie făcută şi o disociere la nivel macro, între domenii. Spre exemplu, au fost domenii precum publicitatea sau serviciile de consultanţă, care au dovedit o stabilitate aproape unanimă, din acest punct de vedere. Companiile din domeniu şi-au schimbat conducerea în foarte puţine cazuri, iar asta s-a întâmplat, probabil, datorită faptului că au o cultură organizaţională mai înclinată către modelul antreprenorial.

Pe de altă parte, industriile retail şi bunuri de larg consum au fost printre cele mai fluctuante în ultimii patru ani. Multinaţionalele au făcut mutări strategice şi au numit la conducerea operaţiunilor manageri care cunosc foarte bine piaţa locală sau i-au preferat pe managerii pragmatici, cu strategii de business bine puse la punct, care au preluat operaţiunile pe o piaţă în scădere, lideri care au propus soluţii profitabile. Managerii proveniţi din domeniul financiar sau operaţional au fost printre cei mai căutaţi la debutul crizei economice. În 2009, Metro Cash and Carry l-a readus pe Dusan Wilms la conducerea companiei din România, după ce acesta a fost director operaţional la Real Hypermarket România şi director regional business unit Europa de Est şi de Sud-Est în cadrul Metro Cash and Carry. Dacă mandatul lui François Oliver a fost marcat de o consolidare a afacerii retailerului german, venirea lui Dusan Wilms a însemnat dezvoltarea unei noi reţele de magazine, Metro Punct, şi a francizei La Doi Paşi, două proiecte care s-au consolidat pe timp de criză.

Cu un background în domeniul financiar, operaţional, management, François-Melchior de Polignac i-a luat locul lui Patrice Lespagnol în 2011 la conducerea Carrefour România. Sub conducerea sa, extinderea operaţiunilor a adus un avans de 6,1% pentru divizia din România, după ce, în 2010, vânzările au fost pe un trend descrescător, de 0,4%. În acelaşi timp, Patrick Espasa, cu 32 de ani de experinţă în grupul Auchan, a fost desemnat să conducă businessul din România, după ce a fost la conducerea Auchan Italia, timp de zece ani. Astfel, managerii specializaţi pe strategie s-au numărat printre cei care au preluat operaţiunile de conducere, precum şi cei inovatori, care au venit cu soluţii eficiente de menţinere sau chiar creştere a profitabilităţii. Cu o experienţă de 14 ani în retail, fost manager al magazinelor Marionnaud şi Spar, fost director operaţional pentru Metro Cash & Carry România şi Republica Moldova, Sorana Georgia a fost numită la conducerea Billa România. Strategia sa este de continuare a extinderii reţelei de magazine, în acelaşi ritm sau chiar mai accelerat faţă de anii anteriori, intuind oportunităţile de pe piaţă.
Top managerii specializaţi în marketing, cu experienţă în construirea de campanii de promovare, mai ales în această perioadă, în care „bătălia” preţurilor este aprigă, au fost miza companiilor care au considerat că este nevoie de o revigorare a brandurilor şi vânzărilor, într-un context în care mărcile private au o pondere tot mai importantă în piaţă. Spre exemplu, Sotiris Marinidis, noul director general la Procter&Gamble România, are background în marketing, Jarek Malinovski, numit general manager în cadrul Unilever SCE, este, de asemenea, specializat în construirea de branduri. Unii dintre manageri au devenit, fără voia lor, victime adiacente ale crizei, alţii, pur şi simplu nu au avut capacitatea de a obţine rezultate în vreme de restrişte, iar acţionarii au fost neiertători. Toate aceste schimbări, dar mai ales cazurile în care managerii şi-au păstrat poziţiile deţinute şi înainte de 2008, au fost o lecţie importantă pentru cei care aspiră să conducă o companie la un moment dat. Pentru că în aceşti ani jungla din business a fost mai tenebroasă decât oricând.

Neclintiţi de criză
Managerii români sunt cei mai longevivi la conducerea marilor companii, fie că este vorba despre sectorul financiar, al serviciilor sau despre energie.

Răsvan Radu
Companie: UniCredit Ţiriac Bank
Funcţie: CEO şi preşedinte executiv, membru al directoratului
Anul numirii în funcţie: 2005
Companii/instituţii pentru care a lucrat anterior: BCR, Raiffeisen Bank România, CEC Bank

Vasile Iuga
Companie: PwC România
Funcţie: country managing partner
Anul numirii în funcţie: 2008
Companii/instituţii pentru care a lucrat anterior: Romaero

George Mucibabici
Companie: Deloitte România
Funcţie: preşedinte
Anul numirii în funcţie: 2006
Companii/instituţii pentru care a lucrat anterior: Banca Ţiriac, Gelsor Financial Group, BNR, FMI

Philippe Lejeune
Companie: Cora România
Funcţie: director general
Anul numirii în funcţie: 2004

Radu Graţian Gheţea
Companie: CEC Bank
Funcţie: preşedinte
Anul numirii în funcţie: 2007
Companii/instituţii pentru care a lucrat anterior: BRCE, Alpha Bank

Steven van Groningen
Companie: Raiffeisen Bank România
Funcţie: preşedinte şi director executiv
Anul numirii în funcţie: 2002
Companii/instituţii pentru care a lucrat anterior: ABN Amro

Mariana Gheorghe
Companie: OMV Petrom
Funcţie: CEO
Anul numirii în funcţie: 2005
Companii/instituţii pentru care a lucrat anterior: BERD

Mihai Bogza
Companie: Bancpost
Funcţie: președinte al Consiliului de Administraţie
Anul numirii în funcţie: 2005
Companii/instituţii pentru care a lucrat anterior: EXIMBANK

Alexandru Vlad
Companie: Selgros Cash and Carry
Funcţie: director executiv, membru al board-ului
Anul numirii în funcţie: 2001
Companii/instituţii pentru care a lucrat anterior: Baroul Bucureşti