Guvernul, care intenţiona să înceapă procesul despărţirii de UE fără a consulta parlamentul, a anunţat că va ataca prin apel decizia Înaltei Curţi, iar Curtea Supremă a stabilit că va audia cazul în intervalul 5-8 decembrie. Astfel, s-a dat startul unei perioade de incertitudine politică."Guvernul este dezamăgit de decizia Curţii", a declarat ministrul comerţului, Liam Fox, relateaza agerpres.

"Ţara a votat pentru ieşirea din UE prin referendum aprobat de parlament. Guvernul este hotărât să respecte rezultatul referendumului", a spus el în parlament. In opinia expertilor juridici, guvernul are acum două opţiuni: un simplu vot în parlament privind declanşarea Articolului 50 sau un nou proiect de lege care să garanteze dreptul de ieşire din UE, dar care va trebui dezbătut de parlamentari.

David Pannick, avocatul principalului reclamant, managerul unui fond de investiţii, Gina Miller, a spus că parlamentul ar putea aproba un astfel de proiect de lege, l-ar putea respinge sau l-ar putea adopta cu amendamente privind detalii precum data notificării. Cel mai bun scenariu pentru guvern ar fi să evite un nou proiect de lege şi să implice parlamentul printr-o moţiune, o propunere înaintată pentru dezbatere şi pentru vot. Acesta ar fi un proces mai rapid şi ar putea fi realizat la începutul anului viitor.

Înaintarea unui proiect de lege ar dura mai mult, pentru că implică diferite etape de dezbatere şi aprobare. Un astfel de proces ar putea fi întârziat de un aşa-numit 'ping pong', în care o lege este pasată între camera inferioară şi camera superioară a parlamentului, fiind modificată şi supusă votului.

Deşi este posibil ca un proiect de lege să fie introdus şi adoptat între momentul deciziei finale a instanţei, aşteptată în decembrie, şi termenul limită - luna martie 2017 - impus de premierul Theresa May, este foarte probabil ca totul să fie foarte strâns şi s-ar putea ajunge la amânarea declanşării Articolului 50. În European Communities Act din 1972, legea care stabilea termenii aderării Marii Britanii la UE, se menţionează un interval total de circa 40 de zile de dezbateri în timpul trecerii sale prin parlament, conform Institute for Government.

Parlamentarii din camera inferioară, Camera Comunelor, nu vor încerca să blocheze Brexit-ul, iar un recent sondaj arată că mulţi dintre cei care au votat pentru 'rămânerea' în blocul comunitar ar susţine acum declanşarea Articolului 50 în cazul unui vot în parlament. Totuşi, un grup de aleşi de la mai multe partide, care sprijină un 'Brexit uşor', ce implică relaţii strânse între Marea Britanie şi piaţa unică europeană, a cerut ca parlamentul să aibă un cuvânt mai greu de spus în negocieri şi a afirmat că ar putea încerca să introducă amendamente pentru a obţine acest lucru.

Guvernul s-ar putea confrunta însă cu probleme în Camera Lorzilor, unde conservatorii aflaţi la putere nu au o majoritate. În cazul în care membrii Camerei Lorzilor ar decide să blocheze proiectul de lege, guvernul ar putea hotărî să nu ţină cont de un astfel de vot printr-un aşa-numit Parliament Act, deşi nu poate introduce din nou pe agendă proiectul de lege până la următoarea sesiune parlamentară.

Noua sesiunea parlamentară începe de obicei în mai sau iunie, astfel că acest lucru ar întârzia semnificativ procesul privind Brexit-ul.