Premierul David Cameron trebuie să returneze Insulele Falkland Argentinei, la 180 de ani după ce ţara din America de Sud a fost "deposedată cu forţa" de aceste teritorii, a susţinut preşedintele ţării, Cristina Kirchner, într-o scrisoare publicată de cotidianul The Guardian.


Într-o scrisoare emoţională deschisă adresată premierului Camerun, Kirchner i-a recomandat omologului sau de la Londra să onoreze o rezoluţie a ONU datând din 1965 şi să înceapă negocierile cu privire la returnarea Insulelor. Momentul publicării scrisorii a coincis cu marcarea datei de 3 ianuarie 1833, când Marea Britanie a preluat controlul asupra Insulelor de la argentinieni.

Scrisoarea de 212 cuvinte, trimisă în copie lui Ban Ki-moon, secretarul general al ONU, se referă în mod repetat la Insulele Falkland ca la Insulele Malvine, numele spaniol pentru insule al guvernului argentinian. În scrisoare se spune: "Cu 180 de ani în urmă, la aceeaşi dată, 3 ianuarie, în cadrul unor exerciţii flagrante ale colonialismului de secol al XIX-lea, Argentina a fost deposedată cu forţa de Insulele Malvine, care sunt situate la 14.000 km (8.700 mile) distanţă de Londra.

''Argentinienii de pe Insule au fost expulzaţi de Marina Regală iar Regatul Unit a început ulterior un proces de implantare de populaţie similar cu cel aplicat şi altor teritorii aflate sub dominaţia colonială. ''De atunci, Marea Britanie, puterea colonială, a refuzat să returneze teritoriile Republicii Argentina, împiedicând-o astfel să-şi restabilească integritatea sa teritorială. ''Problema Malvinelor este de asemenea o cauză îmbrăţişată de America Latină şi de marea majoritate a popoarelor şi guvernelor din întreaga lume, care resping colonialismul.

"În 1960, Organizaţia Naţiunilor Unite a proclamat necesitatea de 'a pune capăt colonialismului sub toate formele şi manifestările sale'. "În 1965, Adunarea Generală a adoptat, fără voturi împotrivă (nici chiar din partea Regatului Unit), o rezoluţie care a considerat Insulele Malvine un caz colonialist şi care a invitat cele două ţări să negocieze o soluţie la disputa privind suveranitatea dintre ele. "Aceasta a fost urmată de multe alte rezoluţii în acest sens. În numele poporului argentinian, reiterez invitaţia noastră pentru ca noi să respectăm rezoluţiile Naţiunilor Unite".

Populaţia de 3.000 de locuitori a Insulelor Falkland este covârşitor pro-britanică, relevă The Telegraph. Locuitorii insulei urmează să fie întrebaţi dacă doresc să continue să fie un teritoriu de peste mari al Regatului Unit, în cadrul unui referendum ce va fi organizat în luna martie a acestui an. Cameron a declarat că Marea Britanie ''va respecta şi apăra" rezultatul plebiscitului.

"Noi nu suntem o colonie - relaţia noastră cu Regatul Unit este deliberată'', a declarat miercuri, pentru The Daily Telegraph, dr. Barry Elsby, membru al Adunării Legislative a Insulelor Falkland. "Spre deosebire de guvernul din Argentina, Regatul Unit respectă dreptul poporului nostru de a ne determina propriile chestiuni, un drept care este consfinţit în Carta ONU şi care este ignorat de Argentina", a ţinut să sublinieze el.

Ministerul britanic de Externe a declarat marţi că "respinge cu fermitate" afirmaţia că Marea Britanie ar fi expulzat cetăţeni argentinieni din Falklands, în 1833. "Oamenii din Insulele Falkland sunt britanici şi au ales să fie aşa. Ei sunt liberi să-şi aleagă propriul viitor, atât din punct de vedere politic cât şi economic şi au dreptul la autodeterminare aşa cum este el consfinţit în Carta ONU'', a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului. "Acesta este un drept fundamental al omului pentru toate popoarele. Există trei părţi în această dezbatere, nu doar două, aşa cum pretinde Argentina. Insularii nu pot fi pur şi simplu scoşi din istorie", a precizat el. ''Ca atare, nu pot exista negocieri privind suveranitatea Insulelor Falkland atât timp cât insularii doresc acest lucru", a adăugat el.

Potrivit The Guardian, la 30 de ani după ce Marea Britanie şi Argentina au mers la război pentru Insulele Falkland, preşedintele populist Cristina Fernandez de Kirchner, a revenit cu un atac usturător la adresa "colonialismului" britanic. Cotidianul mai notează că preşedintele argentinian şi consilierii ei par convinşi că prin menţinerea problemei Insulelor Falkland în atenţia publicului pot stânjeni Londra în eventuale negocieri.

Criticii sugerează că Kirchner încearcă să abată atenţia de la lipsa de armonie socială din Argentina. Rata de aprobare a ei este în scădere în perspectiva alegerilor legislative de la jumătatea mandatului, în octombrie. Argentinienii sprijină cauza Malvinelor, care este înscrisă în Constituţie, dar sunt, de asemenea, îngrijoraţi de probleme economice presante, cum ar fi inflaţia, criminalitatea în creştere şi corupţia, comentează The Guardian.

Robert Munks, redactor-şef adjunct la ''Jane's Intelligence Review'', a afirmat că cea mai recentă ofensivă de PR a lui Kirchner privind Insulele Falkland, care urmează după anunţuri de anul trecut la marcarea războiului, nu este "cu totul surprinzătoare". El consideră că a existat un "declin semnificativ" în relaţiile britanico-argentiniene din 2003 încoace, atunci când Nestor Kirchner, soţul Cristinei, a venit la putere. ''Relaţiile se află probabil în cel mai rău stadiu al lor acum mai mult decât oricând din 1982 încoace şi de la conflictul armat privind Insulele Falkland. Nu se poate spune însă că ar exista posibilitatea unui conflict armat. Nu va fi un alt război. Ceea ce argentinienii au făcut a fost să se retragă dintr-un număr de de acorduri bilaterale din anii 1990", a afirmat Munks.

Buenos Aires a reziliat cooperarea cu Marea Britanie în probleme din Atlanticul de Sud, cum ar fi pescuitul şi petrolul. Ambele părţi au convenit să discute hidrocarburile descoperite pe Insulele Falkland în 1998, separat de orice pretenţii teritoriale. Guvernul a întrerupt însă discuţiile, insistând că mai întâi trebuie soluţionată disputa privind suveranitatea. Anunţul de joi din The Guardian pare să fi fost pregătit în secret absolut pentru a asigura un impact maxim. O sursă de la biroul de presă al lui Kirchner a declarat că a fost total în necunoştinţă de cauză cu privire la el. "Aceste genuri de decizii sunt gestionate în strict secret, la cel mai înalt nivel, pentru a maximiza efectul de surpriză", a declarat sursa pentru The Guardian.

Potrivit The Telegraph, campania diplomatică survine după decizia guvernului britanic de luna trecută de a da unei porţiuni importante din teritoriul pe care îl deţine în Antarctica numele reginei Elisabeta a II-a - un gest vazut la Buenos Aires drept provocator. The Guardian precizează că Argentina are pretenţii şi asupra a ceea ce este acum ''Queen Elizabeth Land'', precum şi alte posesiuni din Atlanticul de Sud, printre care Georgia de Sud şi Insulele Sandwich de Sud nelocuite, noteaza Agerpres pe pagina electronica.