Precizările vin după apariţia celei mai mari scurgeri de informaţii financiare, care dezvăluie cum politicieni de top, staruri sportive şi criminali şi-au ascuns banii folosind paradisuri fiscale offshore. Aşa-numitele "Panama Papers" prezintă activităţile unui număr de 214.000 de entităţi offshore, conform presei din 78 de ţări implicată în evaluarea datelor.

Şeful Credit Suisse, Tidjane Thiam, care s-a concentrat pe atragerea celor mai bogaţi oameni din Asia pentru a impulsiona profitul băncii, a dat asigurări că grupul elveţian este interesat doar de gestionarea activelor în concordanţă cu legea. Ca bancă, încurajăm utilizarea structurilor numai când există un scop economic legitim, a afirmat directorul general al celei de-a doua mari bănci elveţiene. Thiam a admis că divizia de gestionare a averilor utilizează structuri financiare offshore dar numai pentru clienţii foarte bogaţi care au active în multiple jurisdicţii, şi nu sprijină evitarea plăţii taxelor.

Anul trecut, Rezerva Federală a SUA (Fed) a luat o măsură rară privind interzicerea angajării în industria bancară pentru cinci foşti bancheri sau manageri de la grupul bancar elveţian Credit Suisse, după ce aceştia au fost acuzaţi că i-au ajutat pe clienţii americani să evite plata taxelor. În mai 2014, Credit Suisse şi-a recunoscut vinovăţia pentru rolul său într-o schemă de evitare a platei taxelor şi a ajuns la un acord cu autorităţile americane în urma căruia a plătit o amendă de 2,5 miliarde de dolari.

Separat, HSBC, cel mai mare grup bancar din Europa, a anunţat că şi-a reformat modelul de afaceri. Acuzaţiile sunt foarte vechi, în unele cazuri de acum 20 de ani, înainte de a adopta reforme semnificative, a declarat un purtător de cuvânt al băncii britanice.

Intre timp, un purtător de cuvânt al Deutsche Bank a subliniat că "suntem total conştienţi de semnificaţia acestui fapt". "În ceea ce priveşte Deutsche Bank, ne-am îmbunătăţit procesul de admitere a clienţilor, verificăm cu cine facem afaceri şi ne asigurăm că directivele noastre, procedurile şi sistemul sunt structurate astfel încât să respecte legile şi reglementările relevante", au precizat reprezentanţii băncii.

Pe de alta parte, Banca hamburgheză Berenberg Bank a confirmat, de asemenea, că a derulat afaceri cu firme fantomă din străinătate. Prin intermediul unei filiale de gestionare a patrimoniilor din Elveţia, Berenberg Bank gestionează conturi pentru companii cu avantaje fiscale, potrivit unui purtător de cuvânt al băncii germane.

"Asta este în consonanţă cu normele legale, dar necesită obligaţia de a acţiona cu discernământ din partea băncilor", a adăugat sursa indicata. În acest fel, întotdeauna se cunoaşte beneficiarul ce se afişează în spatele contului şi se verifică zilnic mişcările din conturile acestor beneficiari şi ale celor împuterniciţi, în baze de date speciale. Astfel, plăţile sunt observate permanent şi procesele sunt investigate regulat de auditori externi independenţi, conform Berenberg.

Commerzbank a fost, de asemenea, implicată în dezvăluiri şi, ca urmare a afacerilor sale cu Mossack Fonseca, a decis să plătească o amendă de circa 20 milioane de euro, la fel ca şi HSH Nordbank şi Hypovereinsbank. Commerzbank i-a ajutat pe unii clienţi să evite impozitele prin intermediul unei filiale din Luxemburg.

De atunci, şi alte ţări au intrat în posesia unor date de la prima scurgere de informaţii, mai mică, printre acestea numărându-se Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi Islanda. Un purtător de cuvânt al Commerzbank a declarat pentru EFE că banca a închis cazul Luxemburg anul trecut, prin achitarea amenzii.