"Succesul depinde esenţial de o pregătire temeinică, asta apropo de euro. Nici nu ştiu ce cuvinte să mai folosesc...trebuie să fim siguri că suntem foarte bine pregătiţi, inclusiv emoţional", a afirmat guvernatorul BNR. Mai mult, şeful Băncii Centrale susţine că o astfel de măsură trebuie temeinic explicată societăţii, fiecărei categorii sociale, pentru că un fenomen de panică poate fi declanşat de 'o scânteie mică'.

"În contextul complexităţii lumii moderne, cu multe canale de transmitere a informaţiilor, orice infatuare se plăteşte. Orice poziţie de aroganţă din partea guvernanţilor de genul 'Ăştia nu înţeleg...le spunem de zece ori un lucru...' o astfel de poziţie este perdantă", a spus Isărescu, citat de agerpres.

El a amintit de un sondaj derulat la începutul anului 2005, pentru pregătirea denominării monedei naţionale, în care românilor li se cerea părerea despre denominare.

"Două treimi spuneau că este o măsură bună, iar o treime manifesta frică, o plonjare în necunoscut. Această frică, rezervă, mai ales a celor care fuseseră martori ai unor schimbări cu caracter confiscativ - la noi n-a existat niciun proces de rotunjire, ci de tăiere de zerouri - această frică, iraţională, toate aceste anxietăţi au însemnat un risc. E o lecţie pe care trebuie s-o învăţăm, să luăm în calcul reacţia oamenilor. (...) Se demonstrează că un proces relativ mai simplu decât trecerea la euro, cel de denominare, care era de normalizare, de simplificare, poate crea probleme, iar populaţia are involuntar emoţii. În consecinţă, pledez din nou că discuţiile legate de trecerea la euro trebuie să se menţină la o anumită complexitate. Avem un deficit în complexitate, cum spune un contemporan. Lucrurile trebuie explicate pe diverse canale, dar trecerea la euro este un proces mult mai complicat", a explicat Isărescu.

Potrivit acestuia, cea mai mare eroare ar fi ca populaţia să creadă că trecerea la euro înseamnă doar o schimbare de monedă, de trecere de la bancnotele de polimer înapoi la unele de hârtie, şi că doar se schimbă la un anumit curs, "c-o fi de 4,1, 4,2 sau 4,5 lei pe euro".

Guvernatorul a amintit că trecerea la euro a constituit unul din motivele denominării din 2005, însă, în momentul în care România va fi pregătită pentru acest pas. "Înainte, 40.000 de lei pentru un euro transmitea în gândul nostru că trecerea la euro nu se va putea face niciodată, dar 4 lei, 5 lei sună altfel acum", a punctat guvernatorul BNR.

El a reamintit că, în urmă cu zece ani, i-a urat leului greu să aibă parte de sănătate. "Atunci nu i-am spus să aibă viaţă scurtă, am găsit o formulare, aşa, de trecere la euro. Acum înclin să spun să aibă şi viaţă mai lungă; este moneda noastră", şi-a încheiat guvernatorul discursul.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Sergiu Oprescu, i-a urat leului greu 'să îşi ia buletinul' şi, dacă România nu trece între timp la euro, "să se vadă la majorat". În privinţa adoptării euro, Oprescu a fost de părere că trebuie aşteptat contextul intern şi extern propice.

Pe de altă parte, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională, a punctat faptul că în zona euro nu are sens să încercăm să intrăm nepregătiţi.

"Din păcate, în anumite cercuri din România, singurul pericol legat de Grecia este o contagiune ideologică. Se spune: 'Ce să căutăm în zona euro, uitaţi-vă ce au păţit grecii!' Ce au păţit grecii? Peste 300 de miliarde de euro au ajuns acolo din zona euro. Noi am făcut un împrumut de 20 de miliarde de euro, într-un moment greu, l-am cântărit foarte bine, şi ultimul miliard nici nu l-am mai tras. Iar ei înoată în bani şi strigă 'creditorii ne încalcă democraţia şi demnitatea'", a spus Vasilescu.

El a precizat, însă, că grija cu care România trebuie să pregătească trecerea la euro nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Grecia.