Primele patru bănci din Grecia, inclusiv NBG, au nevoie de 27,5 miliarde de euro pentru majorarea capitalului, după ce au înregistrat pierderi în urma programului de restructurare a datoriilor Greciei şi a creşterii creditelor neperformante, pe fondul recesiunii prelungite. Conform schemei de recapitalizare stabilite cu reprezentanţii UE, BCE şi FMI, cea mai mare parte a capitalului va fi furnizată de Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HSFS), în schimbul emiterii de noi acţiuni şi a unor obligaţiuni convertibile contingente (CoCos).

'Acţionarii băncii şi alţi investitori şi-au exprimat interesul de a achiziţiona acţiunile emise de NBG. Obiectivul de a obţine din sectorul privat cel puţin 12% din emisiunea de noi acţiuni va permite participarea unui număr mai mare de investitori', a declarat oficialul.

Board-ul NBG a decis să propună majorarea pragului de 10% cerut de autorităţile de la Atena pentru ca banca să nu treacă sub controlul statului la reuniunea de săptămâna viitoare a acţionarilor băncii, care ar urma să voteze planul de recapitalizare.

'Decizia arată că eforturile NBG de a obţine nivelul cerut de 10% ar putea avea succes iar conducerea băncii este încrezătoare că poate obţine chiar mai mult de la investitori', a explicat traderul Takis Zamanis de la compania elenă Beta Securities.

Joi, la închiderea şedinţei bursei de la Atena, acţiunile NBG înregistrau o creştere de 15,8%, la 0,71 euro.

National Bank of Greece are nevoie de aproximativ 9,8 miliarde de euro pentru recapitalizare, dar până la 1,8 miliarde de euro din această sumă trebuie acoperită prin obligaţiuni convertibile contingente, ceea ce înseamnă că banca trebuie să obţină de la investitorii privaţi 800 miliarde de euro pentru a evita naţionalizarea.

În schimb, un alt mare grup bancar elen, Eurobank, a anunţat luni că a renunţat la planul de majorare a capitalului din surse private, optând în schimb să se recapitalizeze cu sprijinul Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF), ceea ce echivalează cu naţionalizarea sa. Conducerea Eurobank a subliniat că nu a putut pune în practică planul de a atrage fonduri private pentru recapitalizare din cauza refuzului reprezentanţilor UE, BCE şi FMI de a accepta fuziunea cu National Bank of Greece.

Ministrul elen de finanţe, Yannis Stournaras, şi guvernatorul Băncii Centrale a Greciei, Giorgos Provopoulos, au confirmat săptămâna trecută că procesul de recapitalizare a sistemului bancar local progresează şi au subliniat că toate cele patru mari bănci de importanţă sistemică vor adopta până la sfârşitul lunii măsurile de majorare a majorare a capitalului, aşa cum era prevăzut.

National Bank of Greece, Alpha, Eurobank şi Piraeus trebuie să obţină din sectorul privat cel puţin 10% din emisiunea de noi acţiuni pentru a nu trece sub controlul statului.

Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).