„Cheltuiti mai mult, pentru a castiga si mai mult”. Acesta ar putea fi sloganul campaniei unei aliante formata intre conservatorii norvegieni si aliatii lor din Partidul progresului, organizatie de extrema dreapta, care are sanse de victorie in alegerile legislative din 9 septembrie. In centrul dezbaterilor, utilizarea celor 760 de miliarde de dolari detinuti de fondul suveran norvegian, alimentat de petrolul extras din Marea Nordului.

Partidul progresului, care ar putea intra la guvernare pentru prima data de la infiintare, in 1973, propune, de fapt, anularea regulii care limiteaza folosirea acestor petrodolari la 4% din veniturile anuale ale fondului. Aceasta regula a fost pusa in aplicare la inceputul anilor 2000 de partidul laburist, inca la putere, la indemnul economistilor, pentru a evita o supraincalzire a economiei.

Cu exceptia partidului progresului, restul clasei politice ramane favorabila mentinerii acestei limite, aruncand astfel o lumina asupra conservatorilor si a liderului acestora, Ema Solberg. Pentru a nu-si pierde alegatorii, ea s-a vazut nevoita sa promita ca, in caz de victorie a coalitiei cu partidul progresului, ea va fi gata sa garanteze o buna utilizare a averii detinuta de fond.

Partidul progresului este de parere ca petrodolarii ar putea fi folositi pentru finantarea unei reduceri a impozitelor, a presiunii fiscale care apasa asupra intreprinderilor si privatilor. Cele doua formatiuni doresc, astfel, o crestere a investitiilor in infrastructura. Potrivit coalitiei, criza din zona euro a slabit puternic gradul de competitivitate a Norvegiei, in conditiile in care salariile sunt aici cu 70% mai mari decat media Uniunii Europene. Potrivit OECD, in pofida unei deprecieri de 9% anul acesta, coroana norvegiana ramana inca supraevaluata cu 28% fafa de euro. Spre nemultumirea exportatorilor tarii.

„Pana acum, nu am facut decat sa cheltuim banii de azi, dar nu am cheltuit si pentru generatia care va veni”, a argumentat Ketil Solvik Olsen, purtatorul de cuvant al partidului progresului, citat de Bloomberg. „Ceea ce este bun pentru intreprinderi este bun pentru economie”, a adaugat el.

Cu o crestere de 2% prevazuta pentru anul viitor, fara a pune la socoteala roadele rentele petroliere, Norvegia este mult inaintea zonei euro, al carei PIB nu va afisa in 2014 un avans mai mare de 0,7%, potrivit bancii norvegiene. Iar anularea pragului de 4% pentru utilizarea veniturilor petroliere este departe de a semnifica o restrictie a cheltuielilor. Pentru bugetul de anul viitor, partidul laburist la putere a propus alocarea a 3,3% din renta pentru reducerea deficitului public. Dar incasarile fondului sporesc, ceea ce va echivala cu o crestere de 19% a bugetului comparativ cu 2012.

Potrivit Bancii centrale a Norvegiei, aceasta crestere a veniturilor fondului ar permite guvernului, fara sa incalce regula de 4%, o reducere a impozitelor cu 25 de miliarde de coroane in 2015 si 2016. Ceea ce corespunde unei scadere a impozitelor cu peste 3 miliarde de euro, intr-o tara care numara 5 milioane de locuitori. Asigurand, totodata, o majorare a cheltuielilor publice cu 1% si a investitiilor cu 7,5%.