“Putem suplimenta producţia de gaze pe termen scurt şi o vom face, dar nu va fi o crestere considerabilă”, a subliniat oficialul norvegian pentru cotidianul german Handelsblat. Pe de alta parte, el crede ca o extindere a capacităţii europenilor de a importa gaze naturale lichefiate va permite o sporire a livrarilor din Statele Unite şi din Africa.

Dar, a mentionat ministrul norvegian, costurile implicate de lichefierea gazelor şi de transportul lor pe cale maritimă vor face ca aceste gaze să fie mult mai scumpe decât cele furnizate de Gazpromul rus prin gazoductele deja existente.

De fapt, inclusiv ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, a afirmat zilele trecute că posibilităţile Norvegiei de a compensa o eventuală scădere a livrărilor de gaze ruseşti sunt limitate. Iata de ce, afirma el, Uniunea Europeană nu are alternative la acest capitol.

Dezbaterea legata de identificarea unor surse alternative de aprovizionare cu gaze ale Europei a revenit în prim-plan după ce statele UE şi-au dat seama că dependenţa lor faţă de gazele ruseşti face extrem de dificilă instituirea de sancţiuni împotriva Moscovei, ca represalii pentru anexarea Crimeii.

Până în prezent, în afara sprijinului pentru proiectul conductei Trans Adriatic Pipeline, prin care se vor importa gaze din Azerbaidjan, nicio altă iniţiativă concretă nu a fost prezentată la nivel european.