Este o decizie de investiţii surprinzătoare deoarece, în urma declinului preţului la ţiţei, marile companii energetice au oprit proiectele şi au renunţat la un număr important de angajaţi. Din proiectul Oseberg Vestflanken 2 ar urma să fie extraşi zece milioane de barili de ţiţei echivalent datorită primei platforme norvegiene automatizate complet.

'Proiectul Oseberg Vestflanken 2 îndeplineşte actualele dificultăţi legate de costuri şi cerinţele privind eficienţa ridicată, cu un concept inovativ bazat pe simplificare. Este un proiect pilot excepţional de exploatare a platformei continentale norvegiene, din care industria energetică poate învăţa', a afirmat Ivar Aasheim, vicepreşedinte pentru dezvoltarea zăcămintelor în Norvegia.

Exploatarea zăcămintelor din proiectul Oseberg Vestflanken 2 face parte din planul Statoil de a-şi menţine producţia din Norvegia la actualul nivel până în 2030 şi dincolo de acest an. Statoil este operatorul zăcământului Oseberg cu o participaţie de 49,3%, în timp ce restul acţiunilor sunt deţinute de compania norvegiană de stat Petoro (33,6%), grupul francez Total (14,7%) şi firma americană ConocoPhillips (2,4%).

Cotaţia barilului de petrol a scăzut, din nou, săptămâna aceasta, apropiindu-se de cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani, pe fondul creşterii îngrijorării potrivit căreia supra-oferta de pe piaţa mondială ar putea să se agraveze în lunile următoare din cauza unui război al preţurilor între Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol /OPEC/ şi producătorii de petrol care nu fac parte din cartel.

La Bursa de la Londra cotaţia barilului de petrol Brent cu livrare în luna ianuarie a scăzut joi cu 0,13 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 37,06 dolari. Luni, cotaţia ţiţeiului Brent a coborât cu 3,4%, ajungând, pentru prima dată după luna decembrie 2008, sub nivelul de 36,70 dolari/baril, în timp ce la Bursa de la New York cotaţia barilul de ţiţei West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 2,5%, până sub 34,70 de dolari, scrie agerpres.