Inceputa in iulie, redresarea pietelor financiare mondiale este pe cale sa se stinga si nu este deloc surprinzator: in absenta unor semne clare de imbunatatire a perspectivelor cresterii economice atat in statele dezvoltate, cat mai ales in emergente, entuziasmul dispare treptat, scrie in Project Syndicate cel mai pesimist dintre marii economisti ai lumii, profesorul Nouriel Roubini.


Cel care a anticipat criza mondiala din 2008, prognozeaza acum prabusirea pietelor financiare ale lumii in 2013. E adevarat, deocamdata pietele cresc sau mai precis afiseaza o scadere lenta, pe fondul volumului urias de lichiditati pompata de bancile centrale. Dar criza nu mai poate fi acoperita cu bani, in orice caz pana nu se rezolva problemele reale ale Europei, Statelor Unite si ale Chinei. In opinia lui Roubini, anul viitor vor spori riscurile economice si politice, iar investitorii vor incepe sa vanda toate activele care sunt, mai mult sau mai putin, legate de aceste riscuri.

In iulie, pietele mondiale au inceput sa avanseze, evolutie care si-a pierdut deja din elan. Si nu este deloc intamplatoare aceasta schimbare de tendinta in absenta unor semne clare de imbunatatire a perspectivelor de crestere in statele dezvoltate, dar mai ales in tarile emergente. Prin urmare, corectia pietelor se va produce mai devreme decat s-a anticipat initial din cauza ultimelor date macroeconomice. Altfel spus, explica Roubini, o crestere sustinuta nu va exista nicaieri in lume in 2013. Si iata de ce:

• In zona euro, recesiunea s-a extins din tarile periferite in centru: incepe recesiunea in Franta, in timp ce Germania se straduieste fara succes sa contracareze o dubla lovitura – incetinirea ritmului in Asia si degradarea situatiei din Europa de sud, piete cheie pentru exporturile germane.

• In SUA, cresterea economica ramane tot mai slaba, mentinandu-se, pe tot parcursul anului, intr-un coridor de 1,5%-2%. Japonia se apropie de o noua recesiune.

• Chiar si marii exportatori de materii prime, precum Australia, Canada sau tarile din nordul continentului european franeaza din cauza problemelor din SUA, Europa si Asia.

• Tarile emergente, cele din grupul BRIC, spre exemplu, dar si alte economii precum Argentina, Turcia si Africa de Sud, au incetinit in 2012.

• Ritmul lent in care evolueaza, in prezent, economia Chinei va lua sfarsit, probabil, in urmatoarele trimestre, gratie infuziilor financiare ale guvernului. Dar acest lucru nu va face decat sa intareasca instabilitatea modelului chinez de crestere economica.

In 2013 riscurile pentru cresterea mondiala se vor adanci din cauza politicii bugetare, care va cuprinde majoritatea tarilor dezvoltate. Pana acum, recesiunea generata de reducerea cheltuielilor bugetare a afectat numai statele din sudul Batranului continent si Marea Britanie. Acum ea patrunde in tarile din centrul Europei. In SUA, chiar daca presedintele Barack Obama si republicanii din Congres vor reusi sa ajunga la o intelegere pivind noul plan bugetar, reducerea cheltuielor astfel obtinuta, de aproape 1%, nu va fi suficient pentru relansarea economiei in 2013.

In acelasi timp, nu trebuie neglijate riscurile sistemice, mult mai periculoase decat incetinirea economica:

1. Probleme nerezolvate. Nu exista inca o solutie pentru criza din Europa, in pofida programului Bancii Centrale Europene si a discutiilor privind uniunea bancara, bugetara, economica si politica. Grecia, Portugalia, Spania si Italia nu au iesit din zona de risc, iar tarile central-europene au obosit sa le acorde ajutor.

2. Prea multe riscuri politice. In lume se inregistreaza prea multa incertitudine politica. Astfel, in SUA riscuri se vor manifesta pe trei directii: „prapastia bugetara” din 2013, noua confruntare politica legata de plafonul de indatorare a tarii si programul economic pe termen mediu. In multe alte state, precum Germania, Israel, China, Japonia, Italia sau Catalonia, instabilitatea politica este determinata de alegeri si referendumuri.

3. Probleme geopolitice. Eventualitatea unui confict intre Israel si Iran ramane ridicata, iar negocierile si sanctiunile nu vor reusi, dupa toate probabilitatile, sa puna capat ambitiilor Teheranului de a-si duce mai departe programul sau nuclear. Primavara araba se va transforma, treptat, intr-o iarna friguroasa din cazua instabilitatii locale – sociala, economica si politica. In Asia domneste nelinistea: disputele teritoriale dintre China, Corea, Japonia, Philipine si Vietnam vor alimenta starea de incordare din regiune.