De fapt, dialogul pe aceasta tema dintre SUA si UE nu se mai leaga de multa vreme. E adevarat, au existat 14 runde de convorbiri, dar care nu au dus nicaieri: cele doua parti nu au reusit, de fapt, sa ajunga la nici o inlegere legata de cele 27 de capitale ale vastului tratat comercial, TTIP.

Miza a fost mare: TTIP ar fi acoperit 30% din comertul international si 20% din investitiile directe straine. Esecul tratativelor este o veste buna pentru toate organizatiile civice si sindicatele, care se opun de trei ani noii liberalizari a comertului, negociat in cea mai mare opacitate.

Unul dintre aspectele tratatului a fost extrem de controversat: cel care impunea ca reglementarea conflictelor dintre societatile multinationale si state sa fie incredintata instantelor arbitrare si nu justitiei publice. Spre exemplu, daca o tara ar adopta masuri de limitare a consumului de tutun, ca parte a luptei impotriva degradarii mediului inconjurator, marile grupuri industriale ar fi putut chema in instanta respectivul stat.

O procedura care ar fi pus la indoiala insasi ideea reglementarii publice. "Este o prevedere care vizeaza legitimitatea si capacitatea statelor de a structura", a apreciat, printre alteii, deputatul european Yannick Jadot.