Steaua, denumita W26, a fost descoperita cu ajutorul unui telescop administrat de European Southern Observatory (ESO) din Chile, astronomii afirmand ca astrul emite o serie de "semnale de avertizare", scrie huffingtonpost.com. Aflată la o distanţă de 16.000 de ani-lumină de Terra, în constelaţia Altarul, această stea are un diametru de 3.000 de ori mai mare decât cel al Soarelui, fiind considerata cea mai mare planeta de acest gen descoperita pana acum in Univers.

Observată pentru prima dată în 1998, W26 a fost inscrisa in din clasa "superuriaşelor roşii", un termen utilizat pentru a descrie stelele de mari dimensiuni, dar cu o durată scurtă de viaţă. Adica traiesc cateva milioane de ani, dupa care îşi epuizează combustibilul nuclear şi explodează în supernove.

W26 a început să devină instabilă şi să piarda învelişurile sale exterioare, etapă-cheie în procesul de distrugere, potrivit unui studiu apărut în publicaţia britanică Monthly Notices editată de Royal Astronomical Society (RAS). "W26 este cea mai mare stea cunoscută din Univers", se afirmă într-un comunicat emis de RAS.

Observaţiile făcute de astronomi sugerează faptul că "W26 se apropie de sfârşitul vieţii sale şi va exploda în cele din urmă într-o supernova". W26 este înconjurată de un nor de gaz, denumit nebuloasă, alcătuit din hidrogen strălucitor, ai cărui atomi au fost deposedaţi de electronii lor.  Un nor asemănător a fost descoperit în jurul rămăşiţelor unei stele care a devenit supernovă în 1987.

W26 este localizată într-un roi stelar denumit Westerlund 1, în care se află sute de mii de stele. Westerlund 1 este cel mai mare grup de stele din galaxia noastră, Calea Lactee. O superuriaşă roşie îşi elimină straturile superioare după ce şi-a "îmbogăţit" materialul intern de pe urma reacţiilor nucleare care au loc în nucleu său.  Materialul ejectat în afara stelei include numeroase elemente chimice, precum magneziu şi siliciu, materiale necesare pentru formarea planetelor telurice precum Terra.