"Am sugerat băncilor că ar fi bine să scoată în afara bilanțului acele credite neperformante fără speranță de recuperare și care sunt provizionate pentru a-și ușura din punct de vedere contabil capacitatea de relansare a creditării în noile circumstanțe în care accesul la fonduri nu mai este o dificultate și nivelul dobânzilor la lei a făcut pentru prima dată extrem de atractivă creditarea în monedă națională. (...)

Curățirea bilanțului poate fi mai degrabă o premisă contabilă, dar premisa reală va fi dată de presiunea economiei reale, nu neapărat o presiune a cererii de credite, cât de nevoia băncilor de a face profit", a explicat Bogdan Olteanu.

El a precizat că resursele potențiale de profit ale băncilor s-au îngustat, având în vedere că randamentele tuturor titlurilor de stat au scăzut semnificativ în acești ani, deci este posibil ca băncile să se întoarcă către activitatea tradițională de banking, care e aceea de acordare de credite pe baza depozitelor atrase.

Oficialul BNR a adăugat că activitatea de creditare va fi însoțită de dificultăți, dar reprezintă și șansa de a derula o serie de politici publice, în special în zona garantării creditelor pentru IMM-uri.

Referitor la reducerea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei ale băncilor, viceguvernatorul BNR a spus că banca centrală își menține această intenție, mai degrabă pe termen mediu. El a precizat că, în prezent, există încă surplus de lichiditate în monedă națională pe piață.

"Având acest obiectiv al aderării la zona euro pe termen mediu, e clar că va trebui să ajungem acolo cu un nivel al RMO, printre altele, compatibil cu cel din zona euro, care este de ordinul zecimalelor", a mai spus viceguvernatorul. El admite că nivelul rezervelor minime obligatorii, de 18% pentru euro și 12% pentru lei, este un cost suplimentar pentru bănci, care se regăsește în costul creditării, însă consideră că nu reprezintă un impediment semnificativ al creditării în lei.