Omar le-a spus judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti că grupul de firme Manhattan nu a existat în mod oficial, respectiv ca entitate juridică, iar imaginea acestuia a fost creată de el şi de fratele său, pentru a atrage parteneri de afaceri, dând impresia unui business stabil.  El a explicat că, în perioada 1994-1995, fratele său a înfiinţat firma Manhattan Enterprise. Ulterior, a precizat Omar, el şi fratele său au creat alte firme al căror nume includea cuvântul "Manhattan".

Omar Hayssam a explicat că o astfel de procedură este uzuală în lumea afacerilor, el întâlnind situaţii similare de companii ce cuprindeau în titulaturile lor "Wall Street" sau "Virginia".Cu acelaşi prilej, Omar Hayssam a declarat că fratele său l-a trădat de mai multe ori în relaţiile de afaceri, că s-a folosit foarte mult de cunoştinţele pe care le avea şi că, la un moment dat, a ajuns să fie ameninţat de parteneri de afaceri ai acestuia.

"Îmi spuneau oamenii «domnule Omar, am rezolvat ce m-aţi rugat». Fratele a interacţionat cu toţi cunoscuţii mei şi a apelat la ei tot timpul. Fratele meu a profitat de numele şi relaţiile mele", a arătat Hayssam.În acelaşi context, sirianul a spus că a ajuns să fie ameninţat în dese rânduri, chiar şi cu o armă de foc, de către parteneri de afaceri ai fratelui său. "Am ajuns să fiu ameninţat cu moartea, cu armă de foc, totul din cauza afacerilor fratelui", a arătat el.

Omar Hayssam a vorbit şi despre afacerile făcute prin intermediul cumnatului său, Mihai Nasture. "Cu cumnatul meu, Nasture, am colaborat doar în zona de imobiliare. Luam terenuri pe numele lui, apoi le vindeam. Procedam aşa pentru că, dacă se auzea că vrea Hayssam să cumpere, preţul era mult mai mare. Mi-a dovedit mai multă încredere decât fratele. Fratele a trădat", a spus Omar Hayssam, în faţa instanţei.

Sirianul Omar Hayssam a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT în octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, cumnatul său, Mihai Nasture, şi doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă şi Doina Farladanschi, fiind acuzaţi de înşelăciune şi delapidare.  În 2 august, Tribunalul Bucureşti a dispus emiterea unor mandate de arestare preventivă pentru Omar Hayssam şi, în lipsă, pentru Mohamad Omar, la solicitarea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti care a decis arestare preventivă a lui Omar Hayssam a arătat în motivare că sirianul a părăsit în mod fraudulos teritoriul României, iar prin atitudinea adoptată şi acţiunile întreprinse "a vizat sustragerea de la urmărire penală şi chiar de la judecată, prezenţa la acest moment nefiind voluntară".  Mai multe imobile, terenuri şi instalaţii industriale, precum şi peste un milion de euro sunt puse sub sechestru în acest dosar de către procurorii DIICOT în acest dosar.

Totodată, procurorii au început urmărirea penală în cazul lui Omar Hayssam într-un nou dosar, desprins din cel în care este judecat pentru înşelăciune şi delapidare. Anchetatorii i-au adus la cunoştinţă lui Omar Hayssam acuzaţiile din noul dosar în 2 august, iar de atunci a fost adus de la penitenciar la DIICOT de mai multe ori pentru a fi audiat, însă acesta nu a dat declaraţii pe motiv că nu are un apărător ales.

Omar Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în cazul "Volvo" şi fraude în cauza "Foresta Nehoiu". Omar Hayssam a fost trimis în judecată în 14 octombrie 2005 şi condamnat definitiv, în lipsă, în 20 februarie 2008, la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad.

În noiembrie 2012, instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare în dosarul "Volvo", în care a fost acuzat că a înşelat patru firme cu 1,6 milioane de euro, de la care a luat în leasing mai multe utilaje, trimise în Siria şi Egipt la firmele controlate de el. În dosarul "Foresta Nehoiu", Omar Hayssam a fost condamnat definitiv de către instanţa supremă, în iunie 2010, la trei ani de închisoare, după ce instanţele inferioare dispuseseră achitarea lui şi a celorlalţi inculpaţi.

Omar Hayssam a depus, în 1 august, la instanţa supremă, două contestaţii în anulare, în dosarul de terorism şi în dosarul "Volvo", prima având termen în 24 ianuarie 2014, iar cea de-a doua în 15 ianuarie 2014. Admiterea unei contestaţii în anulare duce la rejudecarea dosarului.

Hayssam este judecat şi pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de fraţii acestuia, Mukhles şi Mahmoud, şi de omul de afaceri Mustafa Tartoussi. În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, acuzaţi că i-ar fi înlesnit fuga din ţară, au fost achitaţi. Sentinţa nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.

Hayssam este vizat şi într-un dosar de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experienţa şi capacitatea financiară a firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006. Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel naţional şi internaţional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti, în iulie 2006.