Ministerul Afacerilor Externe împreună cu principalele servicii de informaţii ale României a alcătuit o celulă de criză pentru gestionarea situaţiei. La întoarcerea din vizitele în Irak şi Afganistan, la 29 martie 2005, preşedintele Traian Băsescu a declarat că se caută soluţii si a convocat Grupul operativ constituit la Palatul Cotroceni, aflat sub coordonarea sa.

În seara aceleiaşi zile, omul de afaceri sirian Omar Hayssam, şef al grupului de firme 'Manhattan' din Bucureşti, a anunţat că ar fi fost sunat de răpitori pentru o cerere de răscumpărare: câte un milion de dolari pentru eliberarea fiecăruia dintre cei patru, potrivit afirmaţiilor prezentate de presa centrală. Cateva zile mai tarziu, omul de afaceri sirian a fost reţinut preventiv, la 5 aprilie 2005, de procurorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), pentru comiterea unor fapte prevăzute de legea penală în ceea ce priveşte afacerea 'Volvo Truck'. La 20 aprilie 2005, Parchetul de pe lângă ÎCCJ a anunţat începerea urmăririi penale în cazul său.

Primele imagini cu jurnaliştii români, alături de ghidul lor, au fost difuzate de postul de televiziune Al Jazeera din Qatar în seara celei de-a treia zi de la dispariţie, la 30 martie 2005. În înregistrarea video, Marie Jeanne Ion face o declaraţie în care afirmă că răpitorii nu au cerut bani în schimbul eliberării lor. Conducerea postului de televiziune a cerut la 31 martie 2005, printr-un comunicat, eliberarea imediată şi necondiţionată a celor trei jurnalişti români şi a însoţitorului lor irakiano-american, fiind pentru prima oară când Al Jazeera face un asemenea gest în cazul unor răpiri.

Un al doilea set de imagini a fost difuzat la 1 aprilie 2005 de agenţia de presă Reuters. În fotografii apar numai cei trei jurnalişti, care se identifică ţinând în mână paşapoartele şi legitimaţiile de presă, fără ghidul lor, Mohammad Munaf. Situaţia jurnaliştilor răpiţi în Irak a atins punctul critic la 22 aprilie 2005, după ce televiziunea panarabă Al Jazeera a transmis noi imagini cu aceştia. Pe caseta video era adresat un ultimatum autorităţilor române în care se cerea retragerea trupelor române din Irak în termen de patru zile de la difuzarea mesajului, altfel ziariştii vor fi ucişi. A fost prima revendicare politică exprimată de răpitori de la 28 martie 2005 şi al doilea mesaj în decursul celor 26 de zile care s-au scurs de la dispariţie.

Marie Jeanne Ion face un apel către Guvernul şi Preşedinţia României şi cheamă la manifestaţii pentru eliberarea lor pentru a face presiuni asupra autorităţilor privind retragerea trupelor militare din Irak. Într-un mesaj separat, Mohammad Munaf face un apel către preşedintele american George W. Bush să intervină pentru eliberarea sa. Este pentru prima dată de la dispariţie când răpitorii se identifică: în imagini apare numele grupării 'Brigăzile lui Mu'adh Bin Jebel'.

La 26 aprilie 2005 postul Al Jazeera a difuzat imagini şocante cu cei patru ostatici: Sorin Mişcoci este îmbrăcat în haine portocalii, ceea ce înseamnă - potrivit cazurilor precedente de răpiri - că a fost desemnat să fie executat, iar Ovidiu Ohanesian este ras în cap; Mohammad Munaf apare separat, fiind şi el îmbrăcat în portocaliu. La data de 4 mai 2005, preşedintele Băsescu a anuntat că negocierile cu răpitorii decurg foarte greu, după instalarea noului guvern democratic în Irak. La 19 aprilie, şeful statului a declarat că în cazul jurnaliştilor răpiţi 'orice este posibil', 'de la o soluţionare pozitivă totală la o soluţionare parţială', şi menţionează posibilitatea unor execuţii.

Criza ostaticilor din Irak a luat sfârşit la 22 mai 2005, când Administraţia Prezidenţială a anunţat că 'cei trei cetăţeni români - Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Eduard Ohanesian - şi cetăţeanul american de origine irakiană Mohammad Munaf se află, începând cu ora 13,44, sub controlul autorităţilor române'. S-a precizat că operaţiunea de eliberare a ziariştilor a fost executată sută la sută de serviciile de informaţii ale statului român, 'într-o excelentă colaborare între Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia de Informaţii a Armatei'. Şeful statului a menţionat că statul român nu şi-a negociat nici politica externă şi nici nu a plătit răscumpărarea jurnaliştilor. Totodată, Traian Băsescu a făcut un apel la presa română să manifeste reţinere în zilele următoare în cazul celor trei jurnalişti eliberaţi după aproape două luni.

În seara aceleiaşi zile, postul Al Jazeera a difuzat o ultimă înregistrare video în care apar cei patru ostatici şi unul dintre răpitori, care anunţă, în limba arabă, că îi eliberează pe prizonieri în urma apelurilor şeicului saudit Salman Fahd al'Oda şi ale Comunităţii arabe şi islamice din România.După 55 de zile de captivitate în Irak, ziariştii români au fost aduşi în ţară la data de 23 mai 2005.

***
Numele lui Omar Hayssam, un investitor controversat în mediul de afaceri din Buzău, unde deţine mai multe proprietăţi, a intrat în vizorul opiniei publice din România odată cu declanşarea cazului răpirii, în Irak, la sfârşitul lunii martie 2005, a celor trei ziarişti români şi a însoţitorului lor Mohammad Munaf. Omar Hayssam a sponsorizat deplasarea ziariştilor în Irak, iar după răpirea acestora el a pretins că a fost contactat telefonic de irakianul care-i însoţea şi cu care era în relaţii de prietenie, fiind astfel înştiinţat că răpitorii condiţionează eliberarea ostaticilor de plata unei sume de 4 milioane dolari.

Omar Hayssam a fost reţinut de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), la 5 aprilie 2005, în dosarul 'Volvo Truck', iar abia pe 20 aprilie 2005, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au dispus începerea urmăririi penale a acestuia pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, spălare de bani şi înşelăciune.

Mandatul de arestare preventivă i-a fost prelungit de mai multe ori, la solicitarea procurorilor PÎCCJ, până în octombrie 2005, când aceştia au finalizat urmărirea penală şi au decis trimiterea sa în judecată alături de complicele său Mohammad Munaf, pentru asociere în scopul săvârşirii de acte de terorism, finanţarea acestei asocieri şi complicitate la acte de terorism. Anchetatorii au stabilit că cei doi sunt vinovaţi de constituirea şi finanţarea grupului terorist care i-a răpit în Irak pe cei trei jurnalişti români.

Dosarul a fost înaintat Curţii de Apel Bucureşti, iar primul termen al procesului a avut loc la 31 octombrie 2005, când judecarea dosarului a fost amânată pentru lipsă de procedură. Avocaţii apărării au cerut în repetate rânduri eliberarea omului de afaceri româno-sirian, pentru ca acesta să-şi petreacă ultimele luni de viaţă alături de familie şi pentru a putea fi tratat într-o clinică de specialitate, fiind diagnosticat cu cancer la colon.

Omar Hayssam a părăsit, pe 27 aprilie 2006, Penitenciarul Rahova, unde a fost deţinut timp de un an şi trei săptămâni. Eliberarea sirianului a avut la bază acte medicale care precizau că suferă de cancer, dar şi o adeverinţă emisă de un medic al închisorii. Curtea de Apel Bucureşti a admis propunerea procurorilor de revocare a mandatului de arestare preventivă şi de înlocuire cu interdicţia de a părăsi ţara.

La 19 iulie 2006, magistraţii CAB au decis reîncarcerarea omului de afaceri sirian Omar Hayssam, pe motiv că acesta tergiversează actul de justiţie şi se sustrage judecăţii.Avocaţii omului de afaceri sirian au afirmat în instanţă că Omar Hayssam este internat într-un sanatoriu de boli canceroase, la Vălenii de Munte - judeţul Prahova, însă magistraţii au susţinut că nu există acte probatorii şi au dispus reîncarcerarea acestuia. Omar Hayssam a fost dat în urmărire internaţională în data de 21 iulie 2006.

Fostul procuror general al României Ilie Botoş a demisionat în data de 21 iulie 2006 din funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la o zi după ce şefii Serviciului Român de Informaţii (SRI), Serviciului de Informaţii Externe (SIE) şi Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) - Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean - au demisionat, în urma dispariţiei omului de afaceri sirian Omar Hayssam, acuzat de fapte de terorism.Discutarea dosarului a continuat la CAB, Hayssam fiind judecat în lipsă.