Pe de alta parte, continua el, o serie de amenintari considerate astazi serioase, pot dispare pa masura acumularii de noi cunostinte. Cu timpul se modifica, de asemenea, eventualitatea producerii anumitor evenimente. Fie pentru ca reusim sa dam dovada de un plus de intelepciune si preocupare, fie pentru ca reusim sa eliminam cauzele.

In acelasi timp, ceea ce par potential riscant nu inseamna neaparat un pericol iminent. E adevarat, exista riscuri, impotriva carora omenirea nu este inca pregatita sa lupte, precum fluxul de raze gamma care apare dupa explozia unei galaxii. Dar daca descoperim ca suntem capabili sa facem ceva, prioritatile se schimba. Spre exemplu, pe masura imbunatatirii conditiilor sanitare, odata cu aparitia vaccinurilor si a antibioticelor, multe boli, catalogate candva drept incurabile, au disparut.

1. Razboiul nuclear

Chiar daca au fost folosite numai doua bombe – la Hiroshima si Nagasaki in timpul celui de-al doilea razboi mondial -, iar rezervele de fosoase nucleare s-au redus comparativ cu perioada razboiului rece, ar fi gresit sa credem ca un razboi atomic nu este posibil. Un astfel de conflict intre doua puteri ar provoca sute de milioane de morti in momentul schimbului de atacuri si dupa, din cauza poluarii. Dar, afirma Anders Sandberg, un razboi nuclear nu constituie, in plan global, o problema existentatiala.

Mult mai periculoasa este, in opinia autorului articolului, „iarna nucleara: particule de funingine ce pot ajunge in stratosfera, antrenand, astfel, o scadere pe termen lung a temperaturilor, cu consecintele de rigoare pentru fauna si flora. Diferite programe de simulare a unui astfel de fenomen arata ca, in aceste conditii, agricultura ar muri in majoritatea zonelor terestre, ceea ce va duce, fireste, la scaderea drastica a populatiei planetei.

2. Pandemiile generate de bioinginerie

Pendemiile naturale au cauzat, de-a lungul timpului, sute de milioane de morti. Dar omenirea a supravietuit, gratie, pe de o parte, dezvoltarii medicinii si, pe de alta, capacitatii de adaptare a organismului uman. Din pacate, oamenii de stiinta pot, in prezent, sa creaze in laborator boli devastatoare. E adevarat, exista putine sase ca cineva sa raspandeasca in mod intentionat un virus distrugator. Dar pe masura ce biotehnologiile evolueaza si devin tot mai accesibile ca pret, un numar tot mai mare de grupari vor deveni capabile sa produca boli din ce in ce mai periculoase.

3. Nanotehnologiile

Nanotehnologia reprezinta orice tehnologie ce se bazeaza pe abilitatea de a construi structuri complexe, respectand specificatii la nivel atomic si folosind sinteza mecanica. Deocamdata e dificila realizarea unor masini capabile sa se reproduca. Riscul este insa altul si el rezida in copierea cu precizie a unor obiecte precum armele. Intr-o lume unde mai multe guverne vor dispune de posibilitatea de a „tipari” un volum insemnat de sisteme de armament, mai mult sau mai putin sofisticate, cursa inarmarilor se va accelera in mod periculos. Iar in conditii de instabilitate cine foloseste primul arma este o chestiune de timp.

Arma poate fi, de asemenea, de mici dimensiuni si deosebit de precisa: poate fi, spre exemplu, „o otrava inteligenta”, capabila sa actioneaze nu numai precum un gaz neuroparalizant, dar sa-si aleaga victimele.

4. Pericolul nevazut

Oamenii sunt, in general, ingrijorati de eventualitatea ca in lume sa exista ceva foarte periculos, despre care nu se stie. Absenta altor civilizatii extraterestre poate insemna ca viata si inteligenta sunt foarte rare in Univers sau ca o societate avansata poate fi distrugatoare? Indiferent de natura unui astfel de pericol nevazut si nebanuit, el ar fi inevitabil, chiar daca am afla, la un moment dat, de existenta lui. Daca nu stim, nu inseamna ca nu exista, afirma Anders Sandberg.