Promisiunea unor mişcări investiţionale ample în sistemul energetic revine obsesiv în spaţiul public dar, în realitate, de la an la an, nu se schimbă nimic. Lipsesc investitorii la marile proiecte de investiţii - Cernavodă, Tarniţa- Lăpuşteşti-, iar povestea listării la bursă a unor pachete minoritare va intra în al treilea an de intenţii. Doar sectorul regenerabilelor, campionul en-titre al investiţiilor străine, se prezintă cu interes şi sub auspicii similare rezultatelor anului 2012.

Industria energetică şi agricultura sunt cele două sectoare grele ale României de la care se aşteaptă performanţe excepţionale şi care să ajute la urnirea economiei în perioada de criză. Energia, privită în oglindă, se prezintă însă cu două faţete – una conservatoare şi greoaie, dar indispensabilă, aflată în portofoliul statului, şi cealaltă dinamică, cu o creştere foarte mare, în special în zona regenerabilelor, cu o puternică forţă de atragere a capitalului străin și controlată de capitalul privat. Cele două realităţi sunt atât de diferite încât şi aşteptările pentru 2013 sunt foarte îndepărtate unele de altele. Marile oportunităţi pot veni de la punerea în practică, în sfârşit, a unor idei iniţiate cu mult timp în urmă.

„Avem în vedere mai multe acţiuni şi anume: privatizarea, listarea şi atragerea de investitori pentru marile proiecte de investiţii”, declară Alexandru Săndulescu, şeful Direcţiei de energie din cadrul Ministerului Economiei. Oficialul explică faptul că, în ceea ce priveşte privatizarea, vorbim despre Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara şi Electricile (distribuţiile Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia Nord, n.r.). „Pentru listarea la bursă vor fi pregătite pachete din Romgaz, Nuclearelectrica, Hidrolectrica şi Transgaz, iar proiectele la care se vrea atragerea de investitori sunt reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, construcţia de centrale electrice noi la Rovinari şi Fântânele (cu investitori chinezi şi, respectiv, privat pentru companiile ce nu vor fi privatizate”, adaugă Săndulescu. „Va fi anul marilor transformări din energie”, conchide optimist oficialul.

Perspectiva mişcărilor ample în sistemul energetic este menţionată permanent, însă, în realitate, lucrurile trenează de ani. Marile proiecte de investiţii, precum Cernavodă sau Tarniţa-Lăpuşteşti, încă aşteaptă investitori, care însă nu se grăbesc, pentru că nimeni nu aruncă cu bani în incertitudini. Statul îşi schimbă des optica referitoare la cât să controleze din viitoarele companii şi nici nu ştie ce tarife vor fi peste 5, 10 sau 20 de ani. Totodată, ideea listării unor pachete minoritare şi managementul privat intră deja în al treilea an de intenţii amânate şi nu există garanţii că sezonul amânărilor va fi închis în 2013.

Lider în regiune

Noul an va rostogoli şi ambiţia României de a fi un actor principal pe piaţa regională de energie, statut care ar putea fi invocat doar în situaţia finalizării unor proiecte venite tot din trecut. Se aşteaptă finalizarea conductei Iaşi-Ungheni, de sub Prut, care să interconecteze piaţa de gaze din România cu cea din Republica Moldova, dar şi cea de sub Dunăre, ce va uni Giurgiu cu Ruse (Bulgaria). Cele două conducte vor scoate ţările vecine de sub presiunea puternică a concernului Gazprom, de care sunt total dependente, şi vor aduce România la stadiul de sursă alternativă de aprovizionare cu energie.

Tot în scopul diversificării surselor de gaze, în 2013 se aşteaptă finalizarea studiului de fezabilitate al proiectului AGRI, o investiţie ce poate urca până la 5 miliarde de euro şi care urmăreşte transportul de gaze lichefiate din Azerbaidjan, via Georgia, Marea Neagră până la Constanţa.

O altă ambiţie a României este aceea de a-şi impune bursa de energie OPCOM pe piaţa regională, iar proiectul are şanse mari de reuşită, în condiţiile în care sunt spaţii albe în zonă în ceea ce priveşte tranzacţiile transparente cu curent.

Goana după marile bogăţii

Descoperirea unei pungi de gaze cu mare potenţial în Marea Neagră, făcută de Petrom şi ExxonMobile în primăvara lui 2012, a generat o creştere substanţială a aşteptărilor privind noi zăcăminte. Cele două companii vor finaliza cercetările seismice 3D în tot blocul Neptun, cel în care s-a descoperit punga de gaze. Totodată, Lukoil, Romgaz şi Melrose, firme care deţin concesiuni în Marea Neagră românească, vor începe primele prospecţiuni.

Pe uscat, surprizele pot veni din vestul ţării, acolo unde s-au concesionat recent cinci perimetre unor companii (printre care şi ungurii de la Mol), care ţintesc şi explorarea gazelor de şist. Problema gazelor de şist este în România extrem de sensibilă, pentru că există încă o reticenţă legată de tehnologia utilizată şi de riscurile acesteia pentru mediul înconjurător.

„Mă aştept la o deblocare a cercetării gazelor de şist, pentru că mi se pare absurdă această teamă. În SUA, exploatarea gazelor de şist a dus la o ieftinire foarte mare a hidrocarburilor, însă în Europa nu se doreşte acest lucru, în special de către Gazprom”, afirmă un fost director din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, care a dorit să-şi păstreze anonimatul.

Legislaţie bună, dacă se menţine
Sectorul regenerabilelor este campionul atragerii de investiţii străine în anii de criză şi se prezintă în 2013 sub aceleaşi auspicii. Motivul principal al acestei performanţe îl reprezintă bonusurile consistente acordate producătorilor de energie verde, sistem ce rămâne în vigoare şi pe parcursul a acestui an. „Nu dorim nimic de la 2013, doar să se aplice legea”, spune scurt Ionel David, public affairs manager la Asociaţia Română pentru Energie Eoliană.

Un megawatt-oră (MWh) produs în fermele eoliene şi inclus în sistemul energetic naţional se răsplăteşte cu două certificate verzi. Acestea pot fi vândute pe bursa de energie şi suma încasată reprezintă un venit suplimentar la ceea ce se încasează de pe urmă vânzării curentului.
Datele Asociaţiei arată că 2013 va fi cel mai rodnic din punct de vedere al noilor capacităţi care, odată intrate în funcţiune, vor produce 1.352 de MW, cu 150 MW peste cât se estimează pentru 2012. Cea mai mare investiţie va fi realizată de compania germană Prowind, care va ridica o fermă de 150 MW în judeţul Vaslui. Din urmă vine sectorul industriei fotovoltaice, care se bucură de cel mai consistent bonus - şase certificate pentru un megawatt- oră produs. „Până la finele lui 2013 se va menţine actualul sistem de sprijin şi ne aşteptăm la noi capacităţi de producţie. În 2012 vom termina cu 20 MW, faţă de 100 MW câţi erau estimaţi, dar în 2013 vor fi probabil 800-850 MW. Avem semnale că mulţi investitori vor să plece din Bulgaria, unde mai nou se taxează retroactiv veniturile, şi tind să vină la noi”, a declarat Adrian Ion, vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Industriei Fotovoltaice.

Rugă pentru ploaie
Anul 2012 a fost unul dificil din punct de vedere al producţiei de energie hidro, pentru că s-a remarcat printr-o secetă prelungită. Speranţele furnizorilor de energie pentru 2013 se leagă de un an mai ploios şi, implicit, de o cantitate de curent mai mare livrată de Hidroelectrica. „Dacă vom avea un an normal din punct de vedere hidrologic, o producţie mai mare la morile de vânt şi o dezmeticire a fermelor fotovoltaice, atunci îndrăznesc să spun că ne vom aştepta la o ieftinire a energiei pure. De asemenea, vom avea surplus, care apoi va putea fi vândut la export”, spune Ioan Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică.

PRINCIPALELE oportunităţi

- privatizarea Complexului Energetic Oltenia, a Complexului Energetic Hunedoara şi a celor trei filiale Electrica;
- listarea la bursă a Romgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi creşterea pachetului Transgaz;
- atragerea de finanţatori la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarniţa;
- finalizarea construcţiei conductelor Ungheni-Iaşi și Ruse-Giurgiu, care vor spori rolul României în regiune;
- descoperirea de noi zăcăminte de hidrocarburi în Marea Neagră.