Ministrul Afacerilor Europene Leonard Orban a declarat, miercuri, că rata de absorbţie pe coeziune, raportat la cererile de rambursare transmise de partea română Bruxelles-ului, este de 12,6% şi ar putea ajunge în jur de 15% până la sfârşitul anului.


"Ieri seară am aflat că va fi în măsură Comisia Europeană să transmită sume din cererile de rambursare transmise pe programul Mediu şi axa 2 din Programul Operaţional Regional, sume care vor intra la buget şi procentul de absorbţie va creşte", a declarat ministrul, în conferinţa de presă de prezentare a mandatului său. El a spus nu ştie dacă se vor mai putea realiza până la sfârşitului anului de către Comisia Europeană plăţile aferente cererilor de rambursare transmise pentru POSDRU. "Va mai fi o misiune de audit la sfârşit de ianuarie, început de februarie, şi dacă se va solda cu rezultate pozitive, programul va fi complet deblocat", a afirmat Orban.

De asemenea, el a precizat că în cazul Programului Operaţional Regional (POR) ar putea fi deblocate în următoarele săptămâni, chiar până la sfârşitul anului, şi celelalte axe care au fost presuspendate în octombrie. Totodată, pentru programul Transporturi, în privinţa căruia sunt "anumite dificultăţi", deblocarea ar putea avea loc "undeva în primul trimestru". Orban a arătat că în cazul programului privind Competitivitatea Economică este greu de prevăzut data exactă a deblocării, cel mai probabil urmând ca procesul să fie efectuat în etape parţiale, pe anumite componente. Pe de altă parte, pentru "părţi" din acest program "riscul de suspendare rămâne major", iar pentru celelalte cazuri ministrul Orban este convins "că vor fi evitate suspendările".

În ceea ce priveşte riscul de dezangajare automată de fonduri la finalul acestui an, care era estimat la 1,2 miliarde de euro în septembrie, în prezent acesta s-a redus la cifra de 443 milioane de euro, dintre care 230 de milioane euro sunt aferente programului Transporturi şi pentru care nu mai pot fi transmise cereri de rambursare Comisiei, fiind sigură dezangajarea sumei. Pentru restul sumei, aferentă programelor Mediu şi Competitivitate Economică, se vor mai transmite la Bruxelles cereri de rambursare, termenul expirând în ultima zi a anului, iar nivelul fondurilor care vor fi dezangajate efectiv se va mai reduce, a explicat Orban. Pe programele POSDRU, POR, Asistenţă Tehnică şi Îmbunătăţirea Capacităţii Administrare riscul de dezangajare este zero.

Orban a mai arătat că 2013 este "vârful de sarcină în ceea ce priveşte vârful de sarcină în ceea ce priveşte riscul de dezangajare". "Va trebui să absorbim 6 miliarde de euro ca să evităm dezangajările", a evidenţiat ministrul. Nivelul de absorbţie reală pe politica de coeziune se situa la finalul lunii noiembrie, raportat la fondurile rambursate efectiv de Comisia Europeană, la un nivel de 9,72%, adică 1,86 miliarde euro. Nivelul la cererile de rambursare transmise de partea română este în prezent de 12,6% şi ar putea ajunge în ultima zi a anului "în jur de 15%".

Orban a evaluat performanţa ministeriatului său preluat în septembrie 2011 ca fiind "bună". "Performanţa ministerului este una bună, pot să îi spun bună", a spus Orban, amintind că la preluarea mandatului rata de absorbţie reală pe coeziune era de 5%, iar în această perioadă s-a confruntat cu "competenţe limitate, dificultăţi majore privind capacitatea administrativă", dar şi cu "exigenţa sporită a instituţiilor europene", având în vedere că în prezent România are "o problemă de încredere". El s-a mai declarat "nemulţumit" de rezultatele obţinute privind capacitatea administrativă privind gestionarea fondurilor europene, care ar trebui să devină principala prioritate pentru perioada următoare.

"Fără îmbunătăţirea capacităţii administrative ne vom confrunta în continuare cu aceleaşi probleme ca şi până acum", a spus Orban, arătând că e nevoie de creşterea personalului, o plată mai convenabile pe anumite categorii, dar şi introducerea unui sistem de criterii de performanţă care să diferenţieze salarizarea în funcţie de rezultatele obţinute. Potrivit acestuia, efectul disfuncţionalităţilor şi practicilor greşite din perioada 2007-2011 s-a resimţit cel mai mult în semestrul II al acestui an, aferent Guvernului Ponta I, care a necesitat cele mai multe provocări şi efectuarea unei "revoluţii de sistem". "Efectele disfuncţionalităţilor majore s-au răsfrânt foarte mult asupra activităţii ministerului şi încă nu s-au terminat, vor continua să se simtă până la finalul exerciţiului bugetar în 2015", a conchis ministrul Afacerilor Europene.