Ce ne ofera viitorul? Nimic bun, au declarat la unison expertii veniti sa participe la aceasta prima conferinta mondiala. Dupa mai bine de 10 ani de la intrarea in vigoare a Protocolului de la Kyoto vizand reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, problema incalzirii globale este la fel de actuala.

"Fenomenul este ireversibil, iar populatia lumii continua sa creasca. Trebuie sa se adapteze", a comentat Jennifer Vanos, de la Universitatea Texas Tech. Primul deceniu al secolului al XXI-lea a fos marcat de o crestere a temperaturii medii la suprafaţa planetei cu 0,47 grade Celsius.

Dar o creştere de un grad generează cu 7% mai mulţi vapori de apă în atmosferă şi, avand in vedere ca evaporarea este motorul care pune în mişcare fluxurile în atmosferă, este de asteptat o accelerare a fenomenelor meteorologice. Mai ales ca scenariile elaborate de comunitatea stiintifica indica o crestere de doua grade pana in 2050.

"Ploile vor fi tot mai puternice"

"Norii se vor forma mai uşor si mai rapid, iar ploile vor fi mai puternice", antrenand mai multe viituri, a subliniat Simon Wang de la Universitatea Utah State. În general, spune el, creşterea temperaturii va avea "un efect de amplificare asupra climatului aşa cum îl cunoaştem noi în prezent".

In opinia lui, perioadele friguroase - precum vortexul polar care s-a abătut în această iarnă asupra unei părţi importante a Americii de Nord - vor fi mai marcate, mai extreme, la fel şi valurile de căldură şi episoadele de secetă.

In aceste conditii, meteorologii vor trebui sa inclusa aceste "forte suplimentare" in modele de previziuni, care vor deveni tot mai complexe. Or, pentru experti acest lucru reprezinta o adevarata provocare.

Se cauta instrumentele necesare

De ce? Pentru ca in deceniile următoare va fi nevoie de tot mai multe calculatoare superputernice. Paul Williams de la Universitatea britanică Reading a fost nevoit, de exemplu, să recurgă la supercalculatorul Universităţii americane Princeton, printre cele mai puternice din lume, pentru a studia impactul încălzirii globale asupra unor curenţi de aer rapizi (jetstream), situaţi la aproximativ zece kilometri altitudine, nivelul la care zboară avioanele de linie.

După săptămâni de calcule, verdictul său a sunat amenintator: "Schimbarea climatică amplifică forţa acestor curenţi (...). Până în 2050 veţi petrece de două ori mai mult timp, în zbor, în turbulenţe". Nici pe mare nu va fi mai liniste, pentru ca sunt aşteptate valuri monstruoase. "Companiile de transport maritim se vor confrunta cu tot mai multe valuri enorme", unele de 40 de metri înălţime, în conditiile in care, acum, cele de 20 de metri sunt cazuri excepţionale, afirmă Wang de la Universitatea Utah State.

Este, avertizeaza el, "doar începutul schimbării climatice, deoarece oceanele vor avea un impact mai mare, eliberând mai multă căldură şi mai mulţi vapori". Impactul va fi cu atât mai mare cu cât Calota Glaciară din Groenlanda a început să se topească şi ar putea, la un moment dat, să provoace o creştere cu şase metri a nivelului oceanelor, a completat Eric Brun, de la Météo-France şi autorul unui studiu recent pe această temă.