Important de ştiut este că ele conţin proteine de înaltă valoare biologică, cu toţi aminoacizii esenţiali, pe care organismul nu îi poate sintetiza şi mari cantităţi de minerale care se absorb cu uşurinţă. Consumate zilnic, în cantităţi mici, brânzeturile, alături de alte produse lactate, contribuie la funcţionarea optimă a organismului.

„Un dezavantaj major al brânzeturilor îl constituie conţinutul crescut de grăsime (grăsimi saturate şi colesterol) care din punct de vedere caloric transformă brânza într-un concentrat de energie. Conţinutul de grăsime este diferit în cadrul aceluiaşi sortiment de brânză, de aceea este bine ca, citind eticheta, să alegi varianta cu mai puţină grăsime, diferenţa de gust fiind insesizabilă. Aceasta trebuie evitată în special de cei cu dislipidemii (trigliceride sangvine şi colesterol crescute)“, spune Mihaela Bilic, medic specialist în boli de nutriţie şi diabet.

Citeste si Alcoolul, otravă sau medicament?

Dezavantajele brânzeturilor

Conţin multă grăsime în compoziţie
Cu cât cantitatea de zer din brânză este mai mică, cu atât este mai mare cantitatea de grăsime. Caşcavalul sau brânza topită nu au o valoare nutritivă mai mare faţă de variantele „light“ de telemea, ricotta, brânza proaspătă sau perlele de brânză, însă grăsimea conţinută le creşte considerabil aportul caloric.

Sunt foarte concentrate în calorii
Fiind un aliment bogat în lipide, lipsit de fibre şi sărac în glucide, nu dă saţietate, ci dimpotrivă, stimulează apetitul. Pentru echilibrarea substanţelor nutritive trebuie asociată cu carbohidraţii simpli (fructe) sau complecşi (pâine, mămăligă, cartofi, paste făinoase, legume).

Provoacă alergii
Brânzeturile tip camembert, parmezan, brie sau cu mucegai albastru sunt bogate în tiramină, o substanţă provenită în urm procesului de fermentaţie. La persoanele sensibile, aceasta poate provoca reacţii alergice. Cei care sunt alergici la penicilină trebuie să evite brânzeturile cu mucegaiuri din familia Penicillium (camembert, Roquefort), deoarece pot acţiona ca agent alergen şi pot declanşa o reacţie imună.

Citeste si Cum sa scapi de oboseala. Topul alimentelor energizante

Interacţionează cu medicaţia antidepresivă
Brânzeturile în saramură, fermentate sau cu mucegai sunt bogate în tiramină şi histamină care interacţionează cu substanţele active ale medicamentelor şi pot determina creşteri periculoase ale tensiunii arteriale.

Conţin prea multă sare
O dietă echilibrată trebuie să conţină maxim 5g sare/zi (o linguriţă rasă) sau 2000 mg de sodiu. Orice cantitate consumată în plus determină creşterea diurezei (volumul de urină în 24 de ore), odată cu lichidele eliminându-se şi excesul de sare din organism. Brânzeturile, alături de mezeluri, semipreparate şi snack-uri se află în topul produselor sărate, iar procesul de fabricaţie presupune adaosul de sare. Cel mai mic conţinut de sare îl au brânza proaspătă, caşul, ricotta şi cottage cheese, în medie 35-50 mg sodiu/100 g. Telemeaua şi parmezanul au aproape 1000 mg sodiu/100 g, iar şvaiţerul face parte din categoria brânzeturilor foarte puţin sărate cu doar 22mg sodiu/100g.

„Acizii graşi saturaţi şi moleculele de grăsime din brânza de capră şi de oaie, spre deosebire de cea de vacă, sunt mai mici, prin urmare vor fi mai uşor de digerat de enzimele lipolitice ale organismului uman şi se vor absorbi mai repede. Conţinutul dublu de acid din laptele de capră şi de oaie are capacitatea de a face aceste brânzeturi mai uşor de tolerat, mai ales de persoanele care au probleme digestive, iar impactul asupra nivelului lipidelor din sânge este mai mic, ceea ce reprezintă un avantaj important în cazul afecţiunilor metabolice (dislipidemii cu colesterol şi trigliceride crescute)“, adaugă Mihaela Bilic.

Citeste si Pericolele din carnea de pui

Brânzeturi bune/brânzeturi rele

Există fără îndoială atuuri sau defecte ale brânzeturilor. „Anumite persoane manifestă intoleranţă la lactoză, iar în situaţii precum convalescenţa după o enterocolită, această intoleranţă apare tranzitor. Produsele proaspete fermentate şi brânzeturile conţin cantităţi mai mici de lactoză şi pot fi consumate fără probleme “, spune Daniela Voicu, medic specialist în Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice, Medicover România.

O cauză a osteoporozei sau a căderilor de calciu, în ciuda consumului regulat de lactate o constituie consumul lactatelor foarte procesate. Prin procesare se adaugă substanţe care elimină calciul în loc să-l depună. Din acest motiv, lactatele, în special brânzeturile, trebuie consumate în starea cea mai apropiată de natural, iar cele care pot produce dereglări metabolice trebuie evitate sau consumate în cantităţi foarte mici.

Urda este un produs valoros, aproape complet lipsită de cazeină, proteină majoritară din lapte, greu digerabilă. Urda se fabrică din zerul de la lapte, de aceea conţine chiar mai puţine grăsimi decât brânza de vaci. Conţine în schimb alte proteine bogate în aminoacizi care intră în compoziţia fibrelor musculare, astfel încât constituie o sursă excelentă pentru formarea masei musculare, mărind arderile şi prevenind supraponderalitatea şi obezitatea. Cantitatea mică de grăsimi o recomandă pentru menţinerea/scăderea greutăţii corporale.

Brânza telemea conţine prea multă sare şi trebuie evitată de suferinzii de boli cardiovasculare, hipertensiune, boli hepato-renale. Consumul excesiv poate determina obezitate. Nerecomandabilă este şi prăjirea brânzeturilor, mai ales pane-urile, deoarece sunt indigeste şi hipercalorice.

Caşul şi mozzarela sunt brânzeturi la fel de grase ca telemeaua, doar că nu au sare. Se recomandă consumul lor în cantităţi moderate. Fiind un alimente foarte calorice şi gustoase pot deveni o sursă de îngrăşare.

Brânzeturile cu mucegai, caşcavalul, brânza de burduf sunt foarte bogate în grăsimi şi trebuie consumate în cantităţi mici.

Parmezanul, la fel ca şi caşcavalul, se foloseşte ras peste alte alimente şi intră, mai degrabă, în categoria condimentelor.

Brânzeturile topite sunt considerate de nutriţionişti un fel de junk-food, întrucât conţin săruri de topire, fosfaţi şi citraţi care împiedică fixarea calciului în oase. Ele nu ar trebui consumate deloc, deoarece au cea mai scăzută valoare nutritivă. Sunt obţinute din produse lactate de calitate inferioară, resturi de brînză, margarină şi săruri speciale pentru emulsionare.

Cremele de brânză industriale, tartinabile sunt adesea „îmbogăţite” cu foarte mulţi aditivi, nefiind recomandate.



Brânzeturi precum urda, caşul, brânza proaspătă, mozzarella, ricotta, degresate şi nesărate sunt benefice în dietele de slăbire, micşorarea tensiunii arteriale, scăderea riscului de cancer şi mărirea rezintenţei la boli, creşterea imunităţii, înlăturarea stresului, prevenirea cariilor dentare.

Citeste si
Secretele Dietei Dukan
Tratează hipertensiunea şi colesterolul cu plante
7 alimente care te ajută să slăbeşti
Lămaia te ajută să slăbeşti sănătos