Descoperirea, care apartine unei echipe de specialisti francezi si rusi, arată că virușii giganți "nu sunt rari și sunt foarte diversificați", a declarat Jean-Michel Claverie, unul dintre coordonatorii studiului publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) din SUA.

Mollivirus ridica la patru numărul familiilor de viruși giganți identificate din 2003, cand a fost identificat primul virus gigant, cu circa o mie de gene, care au fost numit Mimivirus (din familia Megavirus), bulversandu-i pe oamenii de stiinta, convinsi, pana atunci, ca aceste organisme sunt neaparat foarte mici si cu putine gene.

Spre deosebire de alti virusi, cei gigant, cu un diametru de peste 0,5 microni (peste 0,5 miimi de milimetru) sunt ușor vizibili cu un microscop optic simplu, dar pot fi confundați cu ușurință cu bacteriile. Cercetătorii îi readuc la viață, în laborator, cu ajutorul amoebelor (organisme unicelulare) ca celule gazdă, verificand in prealabil dacă sunt patogeni pentru șoarecii de laborator și pentru oameni.

Anul trecut, echipa de cercetători care o include și pe Chantal Abergel de la Centre national de la recherche scientifique (CNRS) din Franța, a reușit să readucă la viață un alt tip de virus gigant descoperit în același eșantion de permafrost și numit Pithovirus. Altă familie de viruși gigant, Pandoravirus, cu 2.500 de gene, a fost descrisă în 2013 în revista 'Science'.

Virusul Mollivirus Sibericum dispune de peste 500 de gene și se prezintă sub forma unei cochilii alungite de 0,6 microni lungime. Pentru a se înmulți, are nevoie de nucleul celulei gazdă, lucru care nu este valabil în cazul Mimivirus sau Pithovirus, care se mulțumesc cu citoplasma celulei.Analiza ADN-ului din proba de permafrost a confirmat prezența genomului intact al Mollivirus, deși într-o concentrație extrem de scăzută.

Încălzirea globală duce la topirea unor cantități tot mai mari de ghețuri marine polare, permițând accesul spre Siberia de Est și de Nord pe rute maritime care nu existau înainte. "Dacă nu suntem atenți și industrializăm aceste zone fără să luăm măsuri de precauție, există riscul ca într-o zi să trezim la viață viruși cum ar fi variola, pe care îl consideram eradicați", a atras atenția Jean-Michel Claverie.