Impactul degringoladei care a pus stapanire pe piata petrolului va fi unul sever pentru cele sase state membre ale Consiliului de cooperare a Golfului (CCG, Arabia Saudita, Bahrein, Emiratele arabe unite, Kuweit, Qatar si OMan), care pompeaza zilnic 17,5 milioane de barili de aur negru.

Potrivit estimarilor, aceste tari ar urma sa piarda jumatate din petrodalarii lor, adica aproape 350 de miliarde de dolari pe ani, cifra calculata la cursul actual al titeiului.

Incasarile din petrol asigura pana la 90% din veniturile celor mai mutle dintre aceste state, motiv pentru care guvernele lor anticipeaza dificite bugetare in 2015. In aceste conditii, expertii cred ca masuri precum reduceri de cheltuieli sau introducerea de noi taxe vor deveni inevitabile. Ceea ce inseamna nemultumiri populare, pe de o parte, dar si o incetinire a ritmului economic, pe de alta.

Scaderea preturilor a afectat deja bursele celor sase monarhii, care au pierdut miliarde de dolari, cele mai lovite fiind firmele mari, precum Emaar (imobiliare) si Arabtec (constructii) din Dubai.

In alta ordine de idei, economistii atrag atentia asupra fragilitatii structurale a economiilor tarilor mai sus enumerate, in pofida enormelor rezerve financiare acumulate. Astfel, Jassem al-Saadoun evidentiaza, printre altele, dependenta majora a monarhiilor din Golf de veniturile petroliere. "Statele din regiune au ratat ocazia de a-si reforma si diversifica economiile", a subliniat expertul kuweitian.

Intr-un recent raport, agentia Standard & Poor's aprecia, la randul ei, ca un declin prelungit al pietei petrolului risca sa puna in dificultate marile proiecte de infrastructura si, in consecinta, sectorul privat. 

Potrivit FMI, cu exceptia Omanului si a Bahreinului, deja deficitare, alte tari CCG nu vor avea mari probleme pe termen scurt, pentru ca vor recurge la rezervele lor estimate la 2.500 de miliarde de dolari. Dar nu va fi decat "o solutie temporara", au subliniat analistii Fondului Monetar International.