"Când ne îndreptam spre Ceres ne aşteptam să fim surprinşi, iar această planetă pitică a reuşit să ne uluiasca în diferite feluri", a recunost pentru SPACE.com coordonatorul misiunii sondei Dawn, Chris Russell, profesor de geofizică şi fizică spaţială la Universitatea California din Los Angeles (UCLA). "De-a lungul istoriei sale, Ceres a avut un interior activ, aflat în schimbare si care a evoluat la fel cum s-a modificat, in timp, interiorul Pământului", a adăugat el.

Cel mai important indiciu al unui interior activ al planetei pitice este masivul Ahuna Mons, asemanator munţilor vulcanici de pe Terra. Expertii misiunii Dawn cred că Ahuna Mons este un munte vulcanic, rezultat însă în urma unor fenomene de criovulcanism - erupţii ale unor soluţii reci de săruri şi apă şi nu de roci topite aşa cum se întâmplă pe Pământ.

Cu o înălţime de aproape 4000 de metri şi un diametru de circa 18 kilometri, masivul vulcanic Ahuna Mons este cu absolut impresionant pentru o planetă pitică de talia lui Ceres, care are un diametru polar de numai 975 de kilometri. Mai mult, Ahuna Mons pare să fie o structură foarte tânără, cu o vârstă estimată la aproximativ 200 de milioane de ani. La fel ca şi restul sistemului solar, Ceres s-a format în urmă cu aproximativ 4,56 miliarde de ani.

La suprafaţa lui Ceres există şi alte structuri care au probabil origini criovulcanice însă sunt mult mai vechi decât Ahuna Mons, iar planetoidul prezintă şi indicii că ar avea un interior fragmentat de falii. Interiorul lui Ceres nu este încălzit mareic, aşa cum este cazul a numeroşi sateliţi de pe orbita planetelor gigantice Jupiter sau Saturn, pentru că în apropierea lui Ceres nu se află o astfel de planetă supermasivă.

Astronomii ştiau, pornind de la valoarea măsurată a densităţii lui Ceres, că această planetă pitică dispune de un volum important de apă. Unii astronomi sunt de părere că în subsolul lui Ceres ar putea exista un ocean de apă, aşa cum este cel din subsolul lui Enceladus, unul dintre sateliţii mari ai lui Saturn.