Scenariul este prea bine pus la punct pentru o idee absolut spontana. Luni dimineata, secretarul de stat, John Kerry, a organizat o conferinta de presa cu scopul de a convinge opinia publica de pretutindeni ca un atac impotriva Siriei este pe deplin justificat. Intrebat cum s-ar putea evita o astfel de interventie, seful diplomatiei americane a raspuns: „Bashar al-Assad ar putea preda comunitatii internationale intregul sau arsenal chimic. Dar nu este pregatit sa faca asta, nu poate”, s-a grabit sa sublinieze Kerry.

Venind cu precizari si dorind sa spulbere eventuale interpretari eronatee ale declaratiei lui Kerry, purtatorul de cuvant al departamentului de stat, Jen Psaki, a declarat ferm ca nu se pune problema unei oferte de negocieri adresata unui „dictator brutal”, nedemn de incredere. O reactie tardiva insa. Pentru ca, la inceputul dupa amiezii, Moscova a lansat „bomba”. Iesind la rampa, ministrul de externe, Sergei Lavrov, a propus aliatului sirian sa plaseze arsenalul chimic sub control international inainte de a fi distrus. Damascul s-a grabit sa raspunda afirmativ. Luate, oarecum, prin surprindere, cancelariile occidentale au salutat ceea ce au catalogat drept „propunerea rusa”.

In aceeasi seara presedintele Statelor Unite a respins perspectiva unor lovituri imediate in Siria si a cerut Congresului sa amane sine die votul privind recurgerea la forta. A doua zi, Franta preia initiativa, prezentant in Consiliul de Securitate al ONU o rezolutie care preia ideea rusa, dar adauga necesitatea ca responsabilii masacrului din 21 august sa fie deferiti Curtii penale internationale.Merita amintit ca, la 1 septembrie, cotidianul israelian Haaretz scria, citand informatii provenite din mai multe cancelarii occidentale, ca Rusia si SUA lucreaza impreuna la o rezolutie a Consiliului de Securitate al ONU prin care Bashar al-Assad este indemnat sa transfere arsenalul sau chimic fortelor ruse, sub supravegherea inspectorilor ONU.

„Nu ne-am asteptat la o astfel de propunere din partea Kremlinului, dar nu ne-a surprins, tinand cont de evolutia presiunilor exercitate asupra aliatului sirian al Rusiei”, a comentat un consiliul diplomatic francez. Posibil, dar Haaretz nu a fost singurul organ de presa care a evocat planul secret Obama-Putin.

Cotidianul american Boston Globe sustine, spre exemplu, ca discutiile dintre Washington si Moscova dureaza de aproape un an. Potrivit unui inalt responsabil al administratiei Obama, citat de respectiva publicatie, ideea securizatii arsenalului chimic al lui Bashar al-Assad a fost evocata pentru prima data in iunie 2012, la summitul G20 din Mexic. Dialogul pe aceasta tema intre Rusia si SUA a continuat apoi, inclusiv in timpul vizitei lui John Kerry la Moscova, din aprilie anul curent, in pofida deteriorarii relatiillor bilaterale.

La recentul summit G20 de la Sank-Petersburg, Obama a refuzat o intrevedere intre patru ochi cu omologul sau Vladimir Putin, dar cei doi lideri au stat, totusi, de vorba, retrasi intr-un colt, timp de 30 de minute. Boston Globe crede ca a fost momentul cand cei doi presedinti au acceptat sa coopereze pentru securizarea arsenalului chimic. Aprobata de Obama, Putin a sugerat un acord international, proiectul fiind apoi prezentat ministrilor de externe ai celor doua state.