Premierul Ponta a remarcat, în Guvern, că în ultimul timp face "tot felul de alegeri ciudate", precum UDMR în Guvern sau menţinerea la Finanţe a secretarului de stat Gheorghe Gherghina, şi l-a întrebat pe Haşotti "cine e mai rău", acesta evitând un răspuns, dar spunând că a fost felicitat de colegi.


La începutul şedinţei de marţi a Guvernului, premierul Victor Ponta a spus, în glumă, că a pierdut din popularitate după ce, într-o emisiune televizată, a anunţat că actualul secretar de stat din Ministerul Finanţelor Gheorghe Gherghina va rămâne pe această funcţie, deoarece este singurul în măsură să elaboreze şi să încheie un buget de stat.

"Am spus, în glumă, că bruma de popularitate pe care o mai aveam mi-am pierdut-o aseară, când i-am luat apărarea la televizor domnului Gherghina", a spus Ponta miniştrilor. În acest context, premierul l-a întrebat pe ministrul Culturii, senatorul PNL Puiu Haşotti, cine este "mai rău", UDMR sau Gheorghe Gherghina. 

- "În ultimul timp fac tot felul de alegeri ciudate, ba cu UDMR-ul, ba cu domnul Gherghina. Da, domnul Haşotti, cine e mai rău, UDMR-ul sau domnul Gherghina?", a întrebat premierul.

- "Sincer? De faţă cu presa? Aveţi curaj să mă întrebaţi?", a replicat Haşotti. 

- "Nu, lăsaţi, îmi spuneţi în privat, vă rog, că eu ştiu răspunsul", a răspuns în cele din urmă Victor Ponta, râzând.

- "Problema este că foarte mulţi colegi de cabinet m-au felicitat călduros!", a continuat Haşotti.

- "Da, dar dacă nu v-am felicitat eu, tot degeaba!", a conchis Ponta, ministrul Haşotti dându-i dreptate.

În urmă cu o săptămână, ministrul Culturii, senatorul PNL Puiu Haşotti, a declarat că este ferm împotriva unei alianţe la guvernare a USL cu UDMR.
Întrebat de ce este împotriva acestei alianţe, liberalul a răspuns: "Pentru că nu este cazul şi pentru că asta am promis electoratului, ca UDMR să rămână în opoziţie". Luni, premierul Ponta a anunţat, luni, că decizia finală este ca UDMR să nu facă parte din Guvern. El a explicat că decizia de a nu coopta UDMR la guvernare este una politică, arătând că societatea şi o parte importantă din mass-media românească nu sunt încă pregătite pentru ceea ce el a considerat că trebuie să fie un proiect de reunificare.