Ludvik Dolezal nu este un om ca toti ceilalti. Acest ceh traieste in permanenta in cenusa si isi petrece zilele arzand tot ce gaseste pentru a intretine focul. El supravietuieste gratie ajutoarelor sociale oferite de autoritati.

In urma cu un an, Ludvik Dolezal a fost o persoane normala. Pe atunci in varsta de 58 de ani, avea un loc de munca si un mic apartament. Totul s-a schimbat insa in ziua cand a decis sa demisioneze. De atunci, strada i-a devenit casa. Numai ca, spre deosebire de alti napastuiti de soarta, el doarme in fiecare noapte acoperit de cenusa calda.

Ceea ce explica si culoarea de carbune tuciurie a pielii. „Seara de seara ma culc imbracat in cenusa si ma acopar pentru a pastra caldura. Parca as fi in iad”, explica el ziaristilor. Un mod de viata care l-a protejat de temperaturile coborate din timpul iernii.

In timp, Ludvik a ars tot ce a avut prin casa, mai putin un radio, pe care l-a pastrat. „Am avut de toate: camasi, pantofi, bocanci, saltele. Dar le-am ars pentru ca nu aveam cu ce sa intretin focul”, a relatat el. Omul crede ca sufera de o tulburare mintala. Numai asa poate fi explicata aceasta fascinatie pentru foc, care l-a determinat sa sacrifice tot.

Unii oameni care locuiesc prin imprejurimi ii aduc lucruri de care nu mai au nevoie pentru a-l ajuta. Ludvik supravietuieste cu un ajutor de 98 de euro pe luna pus la dispozitie de autoritati. Dar banii nu ajung niciodata la el: bancnotele pot fi aruncate in foc. Prin urmare, un girant are grija de acest fond, iar daca ii trebuie ceva, Ludvik poate merge la o anumita farmacie si la o anumita pensiune, unde i se ofera de mancare.

Omul traieste in incinta unei ferme abondonate si recunoaste ca, uneori, cand fumul devine prea gros, trebuie sa iasa la aer pentru a-si recapata respiratia. „De fapt, am mereu probleme de respiratie. Fumez cam un pachet pe zi, pentru ca ma ajuta. Respir mai bine cand fumez”. afirma el.

 

 


Gentside