Pe de altă parte, în timp ce menţine aproape neschimbate estimările de creştere a cererii mondiale de petrol pe termen scurt şi mediu, raportul revizuieşte în scadere previziunile privind cantităţile furnizate de competitorii săi, în acest an. Creşterea se datorează în mare parte producţiei din Irak, ce s-a majorat în septembrie cu 105.000 barili pe zi, ajungând la o medie de 4,45 milioane barili pe zi, consolidându-şi astfel poziţia de al doilea producător al cartelului, după Arabia Saudită.

Şi Libia şi Nigeria au reuşit să recupereze o parte din activităţile întrerupte şi au adăugat la producţie 92.600 barili pe zi, respectiv 95.300 barili pe zi, până la 363.000 barili pe zi şi, respectiv, 1,524 milioane barili pe zi, în timp ce Iran şi-a majorat producţia cu 21.400 barili pe zi, până la 3,6 milioane barili pe zi.
În mai mică măsură au crescut şi producţiile din Kuwait, Emiratele Arabe Unite, Qatar şi Ecuador.

Aceste creşteri au compensat scăderile producţiei din Arabia Saudită (cu 87.500 barili pe zi, la 10,49 milioane barili pe zi), Venezuela (cu 18.000 barili pe zi, la 2,08 milioane barili pe zi), Angola, Gabon, Algeria şi Indonezia. Dar şi în afara cartelului au fost înregistrate creşteri ale ofertei de petrol luna trecută, comparativ cu august, ceea ce a făcut ca oferta globală să crească cu 1,46 milioane barili pe zi, un volum ce depăşeşte cu două milioane barili pe zi cererea medie calculată de OPEC.

În ceea ce priveşte oferta de petrol a ţărilor non-OPEC, raportul a redus estimarea pentru acest an şi a revizuit-o în creştere pe cea pentru 2017. "Se estimează că oferta non OPEC se va contracta în 2016 cu 0,68 milioane barili pe zi, după o revizuire în scădere cu circa 70.000 barili pe zi comparativ cu raportul din septembrie, până la o medie de 56,50 milioane barili pe zi", menţionează raportul.

Corecţia se datorează, printre altele, unei ajustări a datelor din trimestrul al doilea al acestui an privind situaţia din Canada, Rusia şi SUA. Datele raportului confirmă faptul că piaţa continuă să fie suprasaturată, un factor care, de la mijlocul lui 2014, presează spre scădere preţurile barilului şi ar influenţa ţările producătoare să încerce să ajungă la un acord pentru limitarea ofertei.