Guvernul îşi propune, în programul de guvernare 2013-2016, "asanarea" legislaţiei, ceea ce impune analizarea întregii legislaţii din România, corelarea acesteia cu legislaţia europeană, republicarea actelor normative şi restrângerea numărului ascestora, precum şi aplicarea strategiei anticorupţie.


"Având ca atribuţii principale buna funcţionare a sistemului judiciar, asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public şi apărarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, Ministerul Justiţiei are obligaţia de a promova o justiţie modernă, care să fie aproape de cetăţean şi care să asigure egalitatea în faţa legii", se arată în preambulul programului se guvernare, la capitolul justiţie.

Programul guvernamental propune ca "Strategii în domeniul justiţiei" stabilirea unei politici publice în domeniul justiţiei bazată pe principii de independenţă şi profesionalism, programul de asanare a legislaţiei ce impune analizarea întregii legislaţii din România, corelarea acesteia cu legislaţia europeană, republicarea actelor normative şi restrângerea numărului de acte normative, program ce trebuie realizat împreuna cu Guvernul, Parlamentul şi Consiliul legislativ; implementarea strategiei naţionale anticorupţie şi informatizarea sistemului judiciar prin aplicarea strategiei de informatizare adoptată în comun de Ministerul Justiţiei, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Public.

Ca măsuri în domeniul legislativ, documentul citat notează "elaborarea unei legislaţii conforme principiilor europene privind restituirea proprietăţilor confiscate abuziv de regimul comunist". Această legislaţie este aşteptată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de mai mulţi ani, guvernele României propunând diverse formule de despăgubire a proprietarilor de imobile ce au fost naţionalizate, fără a fi încheiată cu succes această problemă.

Astfel, în octombrie 2010, România a fost condamnată de CEDO, fiind obligată ca în maxim 18 luni să schimbe legislaţia privind despăgubirile acordate în cazul imobilelor naţionalizate, după ce judecătorii Curţii Europene de la Strasbourg au stabilit că modul în care sunt în prezent despăgubiţi foştii proprietari nu este eficient, cauzele similare de la Curte fiind suspendate, până când autorităţile statului român vor adopta măsurile legislative, administrative şi bugetare ce se impun.

Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu (revocat în mai 2012, în urma unei moţiuni de cenzură, astfel că şefia Executivului a fost preluată de Victor Ponta-n.r.), anunţase că va trimite Parlamentului un proiect de lege prin care va limita cuantumul despăgubirilor pentru proprietăţile naţionalizate, aceasta fiind singura soluţie de a evita plata a cel puţin 70 miliarde lei pentru dosarele aflate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), de la Strasbourg.

Ulterior, ministrul Justiţiei ce i-a succedat lui Cătălin Predoiu, respectiv Titus Corlăţean, a reuşit, în iunie 2012, prelungirea termenului cu nouă luni, adică până după alegerile legislative din România. Alte măsuri în domeniul legislativ propuse de Guvern pentru 2013-2016 sunt: clarificarea statutului procurorilor şi rolul Ministerului Public raportate la dispoziţiile constituţionale (procurorii se bucură de stabilitate, în timp ce legea privind statutul magistratului prevede independenţă-n.r.); consolidarea statului de drept, inclusiv prin întărirea instituţiei Avocatului Poporului şi depolitizarea Curţii Constituţionale; îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infracţiuni; implementarea legislaţiei europene referitoare la confiscarea extinsă a averii, dar şi a celorlalte directive adoptate de Consiliul UE.

De asemenea, se propune instituirea unui mecanism de numire în funcţiile de conducere din cadrul Ministerului Public transparent şi bazat pe criterii de profesionalism şi integritate, amendarea legislaţiei naţionale în acord cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului; implementarea noilor Coduri ca obiectiv fundamental. "Aplicarea din anul 2013 a noului Cod de procedură civilă şi din anul 2014 a noului Cod penal şi respectiv a noului Cod de procedură penală, precum şi corelarea legislaţiei specifice, mai ales în materie penală, în ce priveşte executarea pedepselor privative de libertate şi a pedepselor neprivative de libertate", constituie alt obiectiv al noului Executiv.

Totodată, Guvernul propune transformarea ICCJ într-o instanţă de casaţie cu rol principal în uniformizarea jurisprudenţei şi crearea de mecanisme judiciare de unificare a practicii judiciare. Ca măsuri de organizare instituţională, Guvernul propune reorganizarea instanţelor în vederea pregătirii acestora pentru noile coduri prin aplicarea planului de măsuri adoptat de Guvern în acest sens prin memorandum; creşterea capacităţii logistice şi instituţionale a structurilor din cadrul Ministerului Public prin programe de investiţii consolidate, precum şi printr-o mai bună gestionare a mijloacelor existente. Adaptarea şi implementarea unui program naţional pentru stoparea criminalităţii bazat pe trei piloni: prevenirea infracţiunilor, aplicarea sancţiunilor şi reinserţia socială a persoanelor care şi‐au ispăşit pedeapsa conform legii.

De asemenea, se propune reorganizarea penitenciarelor pentru asigurarea unor condiţii de deţinere conforme normelor internaţionale; îmbunătăţirea sistemului de asistenţă judiciară din oficiu /gratuită, în paralel cu derularea unor ample campanii de informare a publicului larg cu privire la acest drept, mai ales în zonele defavorizate (rurale, depopulate) şi pentru categorii sociale marginalizate (persoane vârstnice, cu venituri mici etc.); administrarea bugetului instanţelor judecătoreşti de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin stabilirea unui calendar optim şi eficient raportat la obligaţiile internaţionale ale statului român inserate în cadrul MCV; creşterea transparenţei actului de justiţie prin publicarea pe internet a hotărârilor judecătoreşti, cu protejarea datelor cu caracter personal ale părţilor; reducerea numărului de erori judiciare prin îmbunătăţirea programelor de formare profesională continuă a magistraţilor; consolidarea capacităţii administrative şi a independenţei Inspecţiei Judiciare a CSM; creşterea celerităţii actului de justiţie şi reducerea costurilor sale, inclusiv prin metodele moderne de soluţionare pre‐judiciară a conflictelor.

Pe de altă parte, Guvernul propune reluarea procesului de înfiinţare de tribunale specializate, în baza unor evaluări pertinente - măsură insistent cerută de magistraţi şi de investitorii străini (de exemplu, instanţele specializate în materia familiei şi a minorilor – justiţia juvenilă, dar şi instanţele specializate în materia comercială şi a falimentului).

Guvernul actual vrea modificarea legislaţiei în materia insolvenţei în urma unei analize efectuate împreună cu experţii Băncii Mondiale; accesarea fondurilor structurale pentru îmbunătăţirea logisticii parchetelor şi tribunalelor, în paralel cu finalizarea în bune condiţii a Acordului de împrumut cu Banca Mondială, pentru Programul privind Reforma Sistemului Judiciar şi întărirea colaborării cu CSM, asociaţiile profesionale şi societatea civilă.
Progresele în cadrul MCV constituie pentru noul Guvern o prioritate esenţială pentru parcursul european al justiţiei române.

Executivul propune realizarea cu prioritate a obiectivelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) prin implementarea noilor Coduri. Corelarea legislaţiei specifice mai ales în materie penală în ce priveşte executarea pedepselor privative de libertate şi a pedepselor neprivative de libertate; transformarea MCV într-un veritabil instrument de colaborare cu Comisia Europeană pentru realizarea unui sistem judiciar eficient, corect şi predictibil; demararea unui dialog de substanţă cu oficialii europeni, pentru o concretizare mai bună a modului în care sistemul judiciar român trebuie să-şi îndeplinească obiectivele, în cadrul MCV; urmărirea aplicării obiectivelor şi principiilor fundamentale ale Strategiei Naţionale Anticorupţie şi sprijinirea instituţiilor competente pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în vederea intrării în spaţiul Schengen, scrie Mediafax.