Profiturile înregistrate de băncile din cea mai mare economie europeană se situează în zona inferioară a clasamentului comparativ cu băncile din regiune. De asemenea, cele aproape 2.000 de bănci germane au unele din cele mai mici marje din regiune.

Timp de mai mulţi ani, strategia majorităţii băncilor germane s-a bazat pe obţinerea de noi afaceri prin oferirea de conturi fără comisioane şi bonusuri pentru cei care schimbă banca. În plus, băncile germane au utilizate marjele rezultate de pe urma operaţiunilor de creditare pentru a subvenţiona costul operaţiunilor de retail şi sistemele de plăţi. Atunci când dobânzile erau ridicate acest model acoperea ineficienţele din operaţiunile băncilor germane. Potrivit unui raport al agenţiei de rating Moody's, în anul 2015 costurile băncilor germane s-au ridicat la aproximativ 73% din veniturile lor, comparativ cu 64% pentru restul zonei euro.

Dobânzile negative introduse de BCE au scos în evidenţă o dependenţă a băncilor germane de marjele din dobânzi şi necesitatea acestora de investi în îmbunătăţiri pentru a fi sigure că au suficient capital pentru a le proteja în perioadele dificile. În timp, această presiune ar urma să forţeze băncile să fuzioneze sau să închidă unele sucursale dar deocamdată băncile se gândesc la noi strategi. De exemplu, luna aceasta banca bavareză Raiffeisen Gmund, una din cele peste 1.000 de bănci cooperatiste germane, a încălcat un tabu şi a început să îi taxeze pe clienţii bogaţi care îşi depozitează banii, în condiţiile în care nu a vrut să-şi reducă serviciile sau să fuzioneze cu alte bănci. "Singura modalitate în care am putea să ne reducem costurile ar fi să ne reducem prezenţa pe piaţă", a declarat directorul băncii Josef Paul.

La rândul său, Postbank, unul din pionierii conturilor gratuite, a introdus un comision de 3,90 euro pe lună pentru marea majoritate a celor 5,3 milioane de deţinători de conturi curente. Alte bănci au investit mai mult în ofertele lor digitale dar sunt reticente la ideea de a renunţa la sucursalele lor.

Directorul Asociaţiei băncilor german (BDB), Michael Kemmer, a apreciat că astfel de măsuri sunt corecte dar a avertizat că numărul mare de bănci de pe o piaţă fragmentată face ca băncile care introduc comisioane să piardă din afaceri fără a culege beneficii. "Întrebarea este dacă concurenţa o va permite", a spus Michael Kemmer.

Guvernul german este conştient de declinul constant al câştigurilor în sectorul bancar însă sistemul politic şi economic descentralizat, care oferă un rol puternic guvernelor landurilor, face ca Berlinul să nu poată forţa o reformă a sectorului financiar. Politicienii regionali au puterea de a influenţa economia locală prin băncile publice de economii şi aşa-numitele landesbanks care oferă finanţare angro. "În mod tradiţional, politicienii consideră sistemul bancar german ca un instrument pentru a deservi segmentul de retail şi, mai important, IMM-urile şi companiile în ideea de a sprijini economia germană", a declarat analistul Moody's, Katharina Barten.

Criza financiară care a început în urmă cu un deceniu a făcut ca a doua bancă germană, Commerzbank, să acumuleze pierderi de miliarde de euro. Guvernul german a venit în ajutorul băncii, ceea ce i-a nemulţumit pe contribuabili şi a crescut presiunea pentru reformă. Cu toate acestea, în ultimii cinci ani băncile au renunţat la sprijinul statului, ceea ce a eliminat presiunea urgentă pentru consolidare astfel că această piaţă fragmentată şi cu marje reduse a rămas practic neschimbată, mentioneaza agerpres.