Prin aceasta propunere se doreste asigurarea unui « venit de baza neconditionat », care sa permita inlocuirea actualului „pachet social” si a birocratiei, precum si inscrierea in Constitutie a dreptului fiecaruia „la o existenta modesta, dar demna”, explica ziarul helvet Le Matin.

„Salariatii vor putea, astfel, sa discute de la egal la egal cu angajatorii. Ei nu vor mai fi obligati sa accepte tot felul de indatoriri din considerente strict financiare, putand opta in favoarea celor pe care doresc sa le indeplineasca”, a precizat un fost cancelar al Confederatiei helvete, Oswald Sigg, membru al Partidului socialist.

Legislatia elvetiana permite societatii civile sa depuna un proiect de lege, daca initiativa astfel lansata acumuleaza cel putin 100.000 de semnaturi. Textul este apoi supus votului popular. Un referendum cu atat mai insolit, cu cat elvetienii sunt invitati sa raspunda daca, peste doi ani, vor fi de acord sa primeasca o „renta de 2100 de euro pe luna, fara conditii, pana la sfarsitul vietii?”

Aparent, un „DA” categoric ar trebuie sa invinga, dar Le Matin estimeaza ca „initiativa are, totusi, putine sanse in fata poporului elvetian, care, prin natura lui, vrea sa stie cat o sa coste aceasta afacere”. Or, factura se anunta destul de piperata: 25 de miliarde de euro. O cifra care ii sperie pe politicieni si sindicatele, ingrijorati de o scadere a salariilor compensatorii si de o crestere semnificativa a impozitelor.