Pe de altă parte, documentul, ce va fi dat publicității miercuri, evidențiază că România a făcut progrese în multe domenii față de precedentul raport în special în privința instituțiilor-cheie și că bilanțul instituțiilor juridice și de integritate a rămas pozitiv.  Schimbările legislative necesare au rămas în direcția cea bună și au avut loc în spiritul unei bune cooperări între București și Bruxelles 'datorită unei atmosfere politice mai calme din primăvara lui 2013', notează documentul de circa 40 de pagini, potrivit sursei citate.

Raportul va menționa, pe de altă parte, faptul că preocupările Comisiei Europene față de independența justiției se mențin și că sunt multe exemple de rezistență la măsuri anticorupție și privind integritatea la nivel politic și administrativ, relateaza Agerpres in pagina electronica.

Amendamentele 'pripite și netrasparente' la Codul Penal din decembrie 2013 ale Parlamentului au suscitat preocupări ample, fiind 'o provocare fundamentală la regimul legal pentru combaterea corupției', a mai declarat oficialul UE citat. Practic, chiar dacă Curtea Constituțională a declarat amendamentele neconstituționale, faptul că acestea au existat va fi unul dintre cele mai importante puncte critice ale raportului MCV.

Documentul va conține și referiri la procedurile numirilor șefului Parchetului General și al procurorului șef al DNA, precizând că acestea au arătat 'o imagine amestecată'. 'Unele proceduri s-au derulat într-un mod deschis, transparent și bazat pe merite, iar altele au dat naștere la critici din cauza amestecului politic', a menționat sursa citată.

Reziliența instituțiilor anticorupție cheie în fața presiunii susținute a arătat că abordarea reformei a prins rădăcini în secțiuni importante ale societății românești. În contrast, modul în care au fost abordate în Parlament 'pietrele de temelie ale reformei' a reamintit faptul că nu există un consens în urmărirea obiectivelor MCV și a reflectat îndoieli mai largi privind profunzimea angajamentelor de a combate corupția și de a promova independența justiției, mai menționează raportul.

Raportul va conține și referiri la problema campaniilor din presă la adresa sistemului judiciar, care a fost una dintre noutățile absolute din precedentul raport din ianuarie 2013. Documentul va menționa 'atacuri din partea presei și a politicienilor' la adresa sistemului judiciar, precizând că este normal să aibă loc dezbateri dar că reprezintă o problemă 'practicile lipsite de etică și campaniile orchestrate'.

De asemenea, raportul mai menționează că noul statut al parlamentarilor și Codul de Conduită au adus numai 'schimbări limitate în modul în care parlamentul reacționează la decizii privind integritatea', a afirmat oficialul UE. Raportul referitor la România nu va preciza data următorului document din cadrul MCV, întrucât aceasta urmează să fie stabilită de către noua Comisie Europeană, care se va forma după alegerile europene din acest an. În principiu, următorul raport ar urma să fie prezentat după un an.