Totuşi, vizita in Polonia a preşedintelui ungar Janos Ader, programată pe 23 martie, in cadrul zilelor prieteniei ungaro-polone, se va desfăşura cum s-a stabilit. 'Trebuie să facem distincţie între problemele politice curente' şi 'relaţiile de cooperare pe termen lung între Ungaria şi Polonia', a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei poloneze, Marek Magierowski. 'Diferende politice apar uneori chiar şi între ţări prietene, care au interese comune în UE, cum sunt Polonia şi Ungaria', a adăugat el.

În schimb, viceministrul polonez de externe, Jan Dziedziczak, a renuntat la deplasarea pe care urma sa o efectueze la Budapesta pe 15 martie, când maghiarii aniversează Revoluţia din 1848-1849.

Revista naţionalistă Gazeta Polska le-a cerut polonezilor să nu întoarcă spatele Ungariei şi, la fel ca în fiecare an, să meargă la Budapesta pe 15 martie pentru a susţine solidaritatea ungaro-poloneză. Dar organizatorii delegatiei poloneze la sărbătoarea din capitala ungară intenţionează să boicoteze acest eveniment.

Statele grupului de la Vişegrad se remarcă printr-o abordare unitară în numeroase chestiuni europene, cum a fost respingerea cotelor de refugiaţi. După ce a fost evocată o reformă a UE pentru crearea unei Europe cu mai multe viteză, susţinută de lideri vest-europeni, inclusiv cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande, statele grupului de la Vişegrad au respins acest scenariu.

Cele patru state ale Grupului - Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria -, au cerut un proiect consensual pentru reformarea UE, insistand pe menţinerea unităţii europene, dar şi pe consolidarea rolului statelor naţionale în luarea deciziilor la nivel comunitar. In acest context, premierul olandez, Mark Rutte, a anunţat că ţările din grupul Benelux (Belgia, Olanda şi Luxemburg) vor invita ţările grupului de la Vişegrad la o reuniune dedicata viitorului UE, o întâlnire similară urmand sa fie convocata si cu ţările baltice (Estonia, Letonia şi Lituania).