Potrivit unui comunicat al companiei de consultanţă, gradul de relevanţă bancară în România este al doilea cel mai redus dintre ţările europene participante la studiu, după Italia. Mai precis, in ţara noastră, "băncile par şi mai puţin relevante de atât pentru clienţii mai tineri, înregistrând doar 71,8% pentru cei cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani. Mai mult, băncile sunt mai puţin relevante pentru românii cu venituri mai mici, dar devin relevante în procent de 100% pentru clienţii cu venituri anuale de peste 100.000 de dolari".

De asemenea, se înregistrează o diferenţă considerabilă între românii cu un nivel scăzut al educaţiei - relevanţă de 57,3% pentru persoanele care nu au absolvit liceul - şi cei cu educaţie superioară - relevanţă de 77,1% pentru cei cu facultate. 'Cu toate acestea, indicele relevanţei scade abrupt pentru românii cu studii post-universitare, care consideră băncile ca fiind relevante doar în proporţie de 71,7%', menţionează EY.

Astfel, din perspectiva elementelor care constituie scorul global, reiese că băncile din România sunt sub aşteptările clienţilor în planificarea de viitoare produse şi în privinţa mix-ului curent de produse deţinute. Astfel, consumatorii ar lua mai degrabă în considerare în viitor un furnizor netradiţional pentru cele mai multe produse financiare, pe măsură ce băncile devin tot mai puţin relevante în ofertele lor de produse bancare.

Mai mult, potrivit EY, în viitor, românii intenţionează să achiziţioneze într-o măsură mult mai mică servicii financiare exclusiv de la bănci, fapt pentru care indicele relevanţei bancare va continua, probabil, să scadă în anii următori. Indicele de Relevanţă Bancară realizat de EY măsoară o gamă întreagă de comportamente şi atitudini curente şi viitoare ale consumatorilor, în scopul realizării unui scor compozit bazat pe relaţia dintre clienţi şi bănci în prezent, dar şi în viitor, relateaza agerpres.

Potrivit studiului, factorii care ameninţă relevanţa băncilor sunt reprezentaţi de schimbările rapide în rândul preferinţelor şi aşteptărilor clienţilor, creşterea produselor FinTech uşor de utilizat şi a alternativelor la serviciile bancare tradiţionale, provocările cu care se confruntă băncile în a ţine pasul cu cererea consumatorilor pentru servicii digitale şi de a oferi informaţii uşor accesibile şi produse personalizate, dar şi scandalurile din industrie care au erodat încrederea în bănci - de la stabilitatea financiară la concentrarea asupra intereselor clienţilor.