Mare proprietar de terenuri agricole, Alexandru Marghiloman păstra tradiția boierească a meselor bogate cu mâncăruri gătite de maeștri bucătari străini, dar cu legume și zarzavaturi din grădina proprie.

''Masa lui Marghiloman și vinurile sale erau vestite'', scrie Constantin Argetoianu în memoriile sale. 'Conu Alecu', cum era alintat amfitrionul, a găzduit în casele sale din Capitală semnarea păcii de la București din anul 1913.

''Pentru noi, musafirii, mai ales pentru cei care ca mine făceau cinste bucatelor alese, era o adevărată desfătare', consemnează Constantin Argetoianu. Iată însă că într-o zi meniurile atent întocmite, realizate de maeștri ai bucătăriei franceze au fost întrerupte.

''Pe când se afla la vânătoare pe domeniul său din județul Buzău, valetul a aprins spirtiera, dar a constatat că uitase să ia apă. Fire întreprinzătoare, conu Alecu nu l-a certat pe omul său de încredere, ci i-a cerut să pună în ibric rom de Jamaica în loc de apă', susține scriitorul Nicolae Peneș, autorul unei lucrări premiate de Academia Română, 'Lordul Valah'.

Cafeaua astfel preparata "a plăcut atât de mult invitaților săi vânători încât autorul s-a simțit dator să perfecționeze rețeta", a adaugat Penes, citat de Agerpres in pagina electronica.

'Se spune că marghilomana, cum se numea în epocă, fiartă la foc mic în nisip sau pe cărbuni, cu rom de Jamaica sau cu coniac, a devenit foarte cunoscută. Cafeaua Marghiloman se servea doar la marile localuri din Capitală'.