Anul 2013 a fost unul bogat în evenimente și descoperiri astronomice atât pentru puterile spațiale consacrate — SUA, Rusia și Europa, dar și pentru noile puteri emergente din domeniul spațial, China, Japonia și India. China readuce Luna în centrul atenției, iar India, Japonia și chiar și Iranul își dezvoltă programe proprii de cercetare spațială

Dacă până acum am adus în discuție pericolul reprezentat de asteroizi pentru viața de pe Pământ dar și potențialul științific și chiar economic al explorării acestora, precum și ideea, poate puțin trăznită de "a călători" cu ajutorul lor, ar trebui să ne oprim puțin și asupra Lunii, satelitul natural al Pământului și probabil primul avanpost extraterestru al omenirii, într-un viitor nu foarte îndepărtat, de unde, profitând de gravitația mult mai redusă decât cea de pe Terra, ar putea fi lansate viitoarele misiuni cu om la bord către Marte.

Canadianul Chris Hadfield, fost astronaut al NASA, a prevăzut că va exista o bază umană permanentă pe Lună în următorii 30 — 40 de ani, iar o primă bază umană pe Marte va fi amenajată în cel mult 70 de ani. Chirs Hadfield este de părere că lucrările de construcție a unei baze selenare vor începe în aproximativ 15 ani, după ce Stația Spațială Internațională (ISS) va fi dezafectată. Acest lucru va fi posibil prin colaborarea dintre SUA, Europa, Rusia, țări cu experiență în domeniul spațial, și respectiv India și China, țări emergente în acest domeniu care au lansat însă niște ambițioase programe spațiale.

Directorul Institutului de Studii Spațiale al Academiei de Științe din Rusia, Lev Zelionîi, este de aceeași părere. Luna trebuie recucerită dacă vrem să explorăm și dincolo de "curtea din fața casei" care este orbita pe care se află ISS în jurul Pământului. "Într-o anumită măsură, Luna poate fi considerată al șaptelea continent al Terrei. Aș vrea să fac următorul pronostic: la mijlocul secolului XXI se va înteți lupta concurențială pentru cucerirea zonelor din apropierea polilor Lunii și pentru posibilitatea înființării unei baze selenare, luptă ce va aminti de cea pentru platforma continentală arctică, care a devenit în prezent zonă de interese economice pentru multe țări', declara în luna decembrie cercetătorul rus.

Omul de științe rus a amintit că, la ora actuală, în Rusia a fost elaborat un foarte serios program de cercetare a Lunii. Acesta prevede lansarea unui aparat orbital și a două aparate de aselenizare, care ar urma să ia mostre de sol de la polii nordic și sudic ai Lunii. Dacă NASA are în vedere revenirea pe Lună, iar Agenția Spațială Rusă își propune începerea acestui ambițios program de studiere a satelitului nostru natural, iată că o putere spațială emergentă, China, se poate deja lăuda cu prima sa aselenizare a unui rover robotizat de explorare.

Sonda spațială chineză Chang'e-3, care transportă primul vehicul de explorare lunară al Chinei, numit 'Iepurele de jad', a aselenizat cu succes în ziua de 14 decembrie, marcând o premieră pentru China care s-a alăturat astfel binomului SUA — Rusia aflat încă de la început în competiție pentru explorarea spațiului. Astfel, China a devenit cea de-a treia națiune care reușește să aselenizeze, după SUA și Rusia.

'Iepurele de jad' este un dispozitiv utilizabil pe orice teren, cu șase roți, dotat cu aparatură electronică și cântărind aproximativ 120 kg. Potrivit Institutului de cercetări pentru sisteme aerospațiale din Shanghai, 'Iepurele de jad' poate urca pe pante înclinate până la 30 de grade și poate dezvolta o viteză de 200 m pe oră. 'Iepurele de jad' are misiunea să efectueze analize științifice, în special geologice. Dotat cu panouri solare pentru a-și furniza energie, el va trimite spre Terra imagini tridimensionale ale mediului pe care-l explorează.

Dar nu numai Beijingul este preocupat să-și întărească poziția ca putere spațială, ci și alte țări au demarat ambițioase programe spațiale. Una dintre ele, în mod surprinzător, este Iranul, țară mai degrabă cunoscută în ultimul timp pentru criza declanșată de programul său nuclear. Astfel, Iranul a anunțat tot în luna decembrie că a trimis a doua maimuță în spațiu în cadrul unui program ce are drept scop ultim plasarea unui astronaut propriu pe orbită. Maimuța ar fi revenit pe Pământ în condiții de siguranță. Teheranul a anunțat că a trimis prima maimuță în spațiu în luna ianuarie, ajungând la o altitudine de 120 de km.

Japonia, țară cu unele dintre cele mai moderne tehnologii din lume, nu putea lipsi din peisajul explorărilor spațiale. Agenția spațială niponă, JAXA, a lansat pe orbită în luna septembrie primul său telescop spațial, Sprint-A (Hisaki), destinat observării planetelor din sistemul solar. Sprint-A (Spectroscopic Planet Observatory for Recognition of Interaction of Atmosphere) este primul telescop spațial dedicat observării mediului unor planete din sistemul solar (Venus, Marte și Jupiter).

O altă țară care s-a dedicat unui ambițios program spațial este India, care vizează direct studiul planetei Marte. India a lansat la 1 decembrie sonda Mars Orbiter care urmează să ajungă pe orbita lui Marte în luna septembrie 2014. India are ambiția de a intra în istorie drept prima țară din Asia care are un satelit pe orbita Planetei Roșii. Proiectată și fabricată într-un timp record, sonda Mars Orbiter, de culoare roșie, asemenea planetei Marte, și având dimensiunea unui autoturism, este dotată cu senzori de măsurare a prezenței metanului în atmosfera Planetei Roșii, relateaza Agerpres in pagina electronica.