Pe 30 octombrie, într-o vineri seară, Goodbye to Gravity, una dintre cele mai cunoscute trupe româneşti de heavy metal, îşi lansa în clubul Colectiv al doilea album din carieră - "Mantras of War" -, după ce în 2012 a debutat cu un material discografic ce poartă numele formaţiei. Trupa era formată din Andrei Găluţ (voce), Mihai Alexandru (chitară), Bogdan Enache (tobe), Vlad Ţelea (chitară) şi Alex Pascu (bas) - ultimii patru au decedat.

În timpul concertului, la care participau peste 400 de persoane, din cauza unor artificii, bureţii de antifonare de pe pereţi au luat foc, apoi întreaga incintă a fost cuprinsă de flăcări. Urmarea: bilanţul preliminar de a doua zi indica deja 27 de persoane decedate şi peste 160 de răniţi, foarte mulţi în stare deosebit de gravă.

Medicii de la Institutul Naţional de Medicină Legală 'Mina Minovici' au stabilit ulterior că, pe lângă arsuri, toate victimele prezentau concentraţii în sânge de monoxid de carbon şi acid cianhidric în doză toxică, 18 dintre acestea având concentraţii peste valorile letale. Au fost expuşi în grad diferit la funingine, aerosoli şi gaze toxice, între care monoxidul de carbon şi acidul cianhidric.

După incendiu, Guvernul a decretat trei zile de doliu naţional. Numărul deceselor a continuat să crească.

În zilele următoare, zeci de mii de persoane, organizate pe reţelele de socializare, au început să iasă în stradă. La Bucureşti au protestat în faţa unor instituţii publice - Guvern, Ministerul Afacerilor Interne, Parlament, Primăria sectorului 4 -, dar au fost manifestaţii şi în multe oraşe din ţară. Critici dure au fost formulate şi la adresa Bisericii Ortodoxe Române, pentru reacţia târzie faţă de această tragedie.

După manifestaţia de amploare din 3 noiembrie, a doua zi, premierul Victor Ponta a demisionat din funcţie, la fel şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone. În urma unor consultări ale preşedintelui Klaus Iohannis cu reprezentanţii partidelor parlamentare şi cu societatea civilă, fostul comisar european Dacian Cioloş a fost desemnat să conducă noul Cabinet.

Protestele au continuat, după demisia lui Ponta, în Capitală şi în ţară, dar de o amploare mai mică, precum şi în diaspora. Sloganul comun a fost "Corupţia ucide". Pe 8 noiembrie, în cea de-a şasea zi consecutivă de proteste, preşedintele Iohannis a mers în Piaţa Universităţii.

Începând cu sâmbăta de după incendiu, spaţiul din faţa clubului Colectiv a devenit loc de pelerinaj. Au fost aprinse mii de candele, care au ars zi şi noapte, au fost afişate mesaje şi fotografii cu cei dispăruţi. Au venit aici să se reculeagă şi să-şi prezinte respectul, printre alţii, premierul britanic David Cameron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, ambasadori acreditaţi la Bucureşti, comandantul general al Jandarmeriei turce, Galip Mendi, preşedintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Cioloş, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, principesele Margareta şi Maria şi principele Radu, violonistul Andre Rieu, mulţi sportivi. Papa Francisc i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis un mesaj în care îşi exprima profunda durere pentru tragedia din Colectiv, iar Prinţul Charles al Marii Britanii s-a arătat extrem de şocat de ceea ce s-a întâmplat în acel club din Bucureşti.

Faptele care au legătură cu tragedia sunt cercetate atât de Direcţia Naţională Anticorupţie, cât şi de Parchetul General. Cei doi angajaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă care au verificat clubul şi n-au luat măsuri de prevenţie au fost trimişi în judecată. Mai sunt cercetaţi fostul primar Popescu-Piedone, alţi funcţionari din Primăria sectorului 4, cei trei patroni ai clubului Colectiv şi alte persoane care au legătură cu organizarea show-ului de artificii.

Tragedia a adus în prim plan vulnerabilităţi ale sistemului medical. S-a constatat faptul că sunt puţine spitale specializate şi cu personal pregătit pentru tratarea marilor arşi, un program de înfiinţare a unor astfel de centre urmând să fie derulat anul viitor de Ministerul Sănătăţii. Inaugurarea unei unităţi moderne de tratare a victimelor cu arsuri s-a dovedit a fi de formă, întrucât nu s-a reuşit, în repetate rânduri, asigurarea personalului care să îngrijească astfel de pacienţi acolo.

Medici specializaţi în arsuri din mai multe ţări le-au acordat sprijin autorităţilor de la Bucureşti. Au participat zile în şir la evaluarea şi la tratarea pacienţilor arşi şi au stabilit, în colaborare cu medicii români, care dintre ei pot fi transportaţi în străinătate. Şi aici societatea civilă a reacţionat vehement, criticând faptul că s-a cerut ajutor extern prea târziu şi că era nevoie de medicamente şi echipamente. Însă şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, fostul ministru al Sănătăţii Nicolae Bănicioiu, alţi oficiali şi medici au dat asigurări că spitalele din ţară au avut tot ce le trebuia şi s-a făcut tot ce era necesar pentru îngrijirea răniţilor.

Imediat după incendiul din Colectiv, premierul de atunci Victor Ponta a cerut autorităţilor competente ca în perioada următoare să demareze o verificare "la maximum prevăzut de lege" asupra condiţiilor în care funcţionează cluburile de pe întreg teritoriul ţării. Ulterior, Guvernul a adoptat un act normativ prin care permitea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă să închidă şi să sigileze localurile în care se constată încălcări grave ale măsurilor de securitate la incendiu.

În urma acestei tragedii, mobilizarea societăţii a fost exemplară - oamenii au stat la cozi ca să doneze sânge, le-au acordat sprijin rudelor celor răniţi sau decedaţi, au dus în spitale alimente pentru personalul medical şi familii, au organizat diferite evenimente de strângere de fonduri. Grupul #ÎmpreunăRezistăm, constituit din voluntari, a propus comemorarea victimelor printr-un concert care să aibă loc în fiecare an pe 30 octombrie.

* Oana, sora lui Cătălin Alexandru Simion, dispărut în incendiul de la Colectiv, a transmis public o scrisoare în care spunea că îşi doreşte ca acel "club al groazei, al durerii şi al disperării SĂ DEVINĂ UN MEMORIAL".

* Un număr de 23 de persoane rănite în incendiul din clubul Colectiv mai sunt internate în spitalele din ţară şi din străinătate, potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul Sănătăţii.

Astfel, în spitalele din Bucureşti mai sunt internate patru victime ale incendiului din 30 octombrie, dintre care una în stare critică. Un pacient este internat la Spitalul Bagdasar Arseni, unul la Spitalul CC Iliescu, iar doi la Spitalul de Urgenţă din Bucureşti. Până în prezent au fost externate 76 de persoane care au primit îngrijiri medicale în unităţile sanitare din ţară.

De asemenea, 39 de victime ale tragediei din Colectiv au fost transferate în spitale din străinătate. Dintre acestea, 19 sunt internate în continuare, aflându-se în stare stabilă. Mai exact, opt persoane sunt internate în Belgia, câte trei în Marea Britanie şi Olanda, câte două în Austria şi Germania, iar una - în Israel.

În urma incendiului din 30 octombrie şi-au pierdut viaţa 63 de tineri, dintre care 27 au murit în incendiu, 24 în spitalele din ţară şi 12 dintre răniţii transferaţi în străinătate, mentioneaza agerpres.