Scorul general obţinut de România este de 4,32 puncte (în creştere faţă de 4,30 puncte anul trecut) pe o scară de la unu la şapte. Înaintea României se află state precum Cehia (31), Polonia (locul 41), Rusia (45) şi Turcia (51). România devansează însă ţări precum Bulgaria (54), Slovenia (59), Ungaria (63) şi Slovacia (67), scrie agerpres.

Potrivit autorilor raportului, România are scoruri mici la indicatorii privind sofisticarea afacerilor (unde se clasează pe locul 88 în lume) dar şi la instituţii şi infrastructură (ambele locul 86 în lume). În schimb, România se clasează cel mai bine la capitolul mediu macroeconomic, unde ocupă locul 34 în lume, şi mărimea pieţei, locul 43.

În topul celor mai competitive state din lume, Elveţia şi-a păstrat poziţia de lider mondial pentru al şaselea an consecutiv (cu un scor de 5,8 puncte), urmată de Singapore, SUA, Germania, Olanda, Japonia, Hong Kong, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie. La coada clasamentului se regăsesc Mauritania (locul 138 cu 3 puncte), Ciad (locul 139) şi Guineea (locul 140 cu 2,8 puncte).

Pe ansamblu, raportul anual publicat de World Economic Forum (WEF) susţine că ţările din întreaga lume suferă de pe urma încetinirii ritmului de creştere a productivităţii care afectează expansiunea economică. WEF subliniază că avansul economiei mondiale nu pare să revină la nivelele de dinaintea crizei financiare globale din 2007/2008. În plus, incertitudinile legate de încetinirea economiilor emergente, în special China, ar putea modifica traiectoria de creştere a economiei mondiale.

'În loc să se adapteze la această nouă normalitate, ţările trebuie să-şi intensifice eforturile pentru a accelera creşterea economică. Există semnale că pe lângă diminuarea acumulării de capital ca urmare a reducerii investiţiilor, în ultimul deceniu productivitatea a stagnat şi chiar a scăzut', a declarat preşedintele executiv al WEF, Klaus Schwab.

Forumul Economic Mondial (WEF) a prezentat miercuri Raportul Competitivităţii Globale 2015-2016, care clasează 140 de ţări din întreaga lume pe baza unor criterii precum instituţiile şi politicile guvernamentale dar şi eficienţa pieţei muncii şi pieţele financiare.