Acest studiu indica astfel o prevalenta anuala medie pentru tulburarea depresiva majora de 5,8% la nivel european. In Europa, costul mediu pentru impactul bolilor neuro-psihice este de 5.550 de euro anual per capita, iar in Romania de 525 de euro.

“Costurile totale generate de afectiunile neuro-psihice considerate in studiu au fost, in anul 2010, de 798 miliarde de Euro la nivel european si de 11 miliarde de Euro in Romania. Dintre acestea, in tara noastra, costuri de 1,26 miliarde de Euro au fost cauzate doar de impactul tulburarilor depresive majore. Prin urmare, avand in vedere PIB-ul Romaniei din 2010 de 124 miliarde de Euro, rezulta ca, anual, Romania pierde peste 1% din produsul intern brut din cauza costurilor generate de tulburarile depresive majore. Astfel, costurile generate de afectiunile neuro-psihice sunt comparabile cu cele generate de cele cardio-vasculare, cancer si diabet la un loc.” – a declarat Andreea Enache-Tonoiu, Director General al Centrului Medical Bellanima.

In cazul tulburarilor depresive majore, costurile generate sunt distribuite astfel: 26% costuri medicale directe (spitalizare, medicatie, servicii de psihiatrie si psihoterapie, servicii medicale pentru complicatiile psihosomatice), 15% costuri nemedicale directe (servicii sociale, ingrijire la domiciliu, centre de ingrijire si recuperare) si 59% costuri indirecte (scaderea productivitatii la locul de munca, concedii medicale, pensii pe caz de boala, absenteism, somaj de lunga durata).

La nivel european, in fiecare an, 1 din 15 persoane sufera de un episod depresiv major (aproximativ 6%). Daca sunt luate in considerare si tulburarile anxioase si toate formele de depresie, aceasta cifra ajunge la 4 din 15 (26%). Mai mult, tulburarile depresive sunt raspunzatoare pentru 12,4% din totalul anilor de incapacitate generati de toate bolile fizice si psihice, ceea ce face ca depresia sa fie boala cronica cu cel mai mare impact profesional, social si economic la nivel european. Impactul negativ cel mai semnificativ al depresiei este cel asupra economiei reale. Exista numeroase studii care indica faptul ca acest efect negativ poate fi diminuat prin cresterea accesibilitatii serviciilor de buna calitate in diagnosticul si tratamentul afectiunilor depresive.

„Exista inca, atat in Romania, cat si in alte tari, un fenomen puternic de stigmatizare si auto-stigmatizare a persoanelor care sufera de afectiuni psihice. Acest lucru actioneaza ca o bariera foarte puternica in calea accesarii serviciilor de specialitate, in recunoasterea si asumarea bolii si, implicit, a responsabilitatii personale de a beneficia de servicii medicale si psihoterapeutice. Mai putin de o treime dintre persoanele afectate de depresie apeleaza la ajutor de specialitate, ceea ce creeaza din nou premizele pentru cronicizarea bolii, cu impact negativ asupra tuturor aspectelor vietii persoanei: calitate a vietii, relatii personale si sociale, activitate si performanta profesionala” – a adaugat Andreea Enache-Tonoiu.

Impactul depresiei la locul de munca
Depresia este o cauza majora de dizabilitate, absenteism si scadere a productivitatii la nivelul populatiei adulte active. Unul din sase cazuri de depresie este cauzat de stresul legat de locul de munca. Exista in acest context o nevoie acuta de a promova practici organizationale care asigura o reducere a nivelului de stres la locul de munca (program de lucru flexibil, programe de job rotation, renuntarea la spatiile de birouri de tip open-office). De asemenea, trebuie constientizate si inlaturate aspectele organizationale care contribuie la scaderea nivelului de sanatate si a starii de bine psihologice (mobbingul – hartuirea psihologica la locul de munca).

Organizatiile pot juca un rol activ in identificarea problemelor de natura depresiva a personalului prin oferirea de servicii specializate de evaluare in conditii de stricta confidentialitate, prin informarea angajatilor asupra simptomatologiei depresive si a modalitatilor de tratament care si-au dovedit eficacitatea, prin educarea managerilor si supervizorilor in identificarea simptomelor depresiei si, nu in ultimul rand, prin crearea unui pachet de beneficii care sa faciliteze accesul angajatilor la servicii terapeutice de calitate.