"24,1% din totalul populaţiei Uniunii Europene se afla în risc de sărăcie şi excluziune socială în 2014. În România şi Bulgaria în jur de 40% din populaţie se află în această situaţie în 2014. În Cehia (14,8%), în Olanda (16,5%) şi Suedia (16,9%) se află la mai puţin de jumătate faţă de cele două ţări', se arată în document.

Potrivit acestuia, se observă diferenţe în 2014 faţă de 2008 între statele membre.

"Unele ţări au făcut un progres real în integrarea celor mai vulnerabili membri ai societăţii. Reducerea numărului de oameni în risc de sărăcie şi excluziune socială variază de la 0,1 puncte procentuale, la 5,8 puncte procentuale. Statele membre care au înregistrat cel mai mare progres sunt Polonia (reducere de 5,8 puncte procentuale la sub 25% n.r.), România (cu 0,4 puncte procentuale) şi Slovacia (cu 2,2 puncte procentuale, la sub 20%). Unele ţări au avut o creştere a numărului de persoane în risc de sărăcie şi excluziune socială. Ţările cu cea mai mare creştere sunt Grecia, Spania şi Estonia unde numărul de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială a crescut între 4 şi 8 puncte procentuale', se mai arată în documentul preluat de agerpres.

Conform unei publicaţii a Institutului Naţional de Statistică (INS), o treime dintre gospodăriile din România, respectiv 32,8%, nu au putut face faţă cheltuielilor cu venitul total net lunar realizat, în 2015. Anul trecut, o pondere de 36% dintre gospodării s-au aflat în imposibilitatea de a plăti întreţinerea locuinţei din cauza lipsei resurselor financiare, iar 16,7% - energia electrică.

De asemenea, pentru a face faţă cheltuielilor curente, 6,8% dintre gospodării au apelat la economii, 6,1% s-au împrumutat de la rude, prieteni sau alte persoane, 9,3% au muncit suplimentar, în timp ce 11,5% au apelat la ajutoare financiare, fără obligaţia de restituire, de la rude, prieteni.

Anul trecut, 17% dintre gospodării şi-au permis o săptămână de concediu în afara casei, 5,9% - înlocuirea mobilei uzate şi/sau demodate, 12,1% - cumpărarea de produse electrocasnice, 28,8% - cumpărarea de haine noi, 10,6% - vizionarea unor spectacole de teatru, cinema, 15,2% - cumpărarea de cărţi, ziare, reviste.

Conform aceleiaşi publicaţii satisfacerea nevoilor de bază de consum, impozitele şi contribuţiile de asigurări sociale au lăsat, anul trecut, prea puţine resurse de investiţii gospodăriilor din România. Principala destinaţie a cheltuielilor gospodăriilor - consumul - a deţinut, în medie pe ansamblul gospodăriilor, 72,4% din cheltuielile totale.

"Cheltuielile de consum au reprezentat 1.702,9 lei lunar pe o gospodărie, iar cheltuielile băneşti pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţile de alimentaţie publică), nealimentare şi pentru plata serviciilor 1.500,4 lei lunar (63,8% din cheltuielile totale). Cealaltă parte a cheltuielilor de consum, contravaloarea consumului uman din resurse proprii (acele produse alimentare şi nealimentare din resurse proprii care sunt consumate de membrii gospodăriei) a fost egală cu 202,5 lei pe gospodărie şi a reprezentat 8,6% din cheltuielile totale", informează INS.