„Am 27 de ani şi sunt din Suceava. Am terminat Facultatea de Ştiinţe Politice, specializarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice si Administrative din Bucureşti”, aşa îşi începe, metodic, prezentarea Dan Croitoru, tânărul care de curând a luat premiul pentru cel mai bun concept de afacere, în cadrul competiţiei Erasmus Entrepreneurship Awards 2012, organizată de Comisia Europeană împreună cu Preşedinţia Parlamentului European. Se poate spune că un român a conturat un standard de aşteptări, fiind pentru prima oară când Comisia Europeană a organizat acest concurs. Ideea sa va fi, aşadar, punctul de reper în funcţie de care, în anii următori, alţi tineri antreprenori vor fi evaluaţi şi judecaţi de specialişti europeni. De la Ljubljana, acolo unde se află pentru o perioadă în cadrul unui schimb de experienţă şi unde lucrează alături de un antreprenor local, care a dezvoltat o afacere în domeniul on-line, Croitoru vorbeşte cu optimism despre viitorul său în business. Nu vrea să deschidă nici o shaormerie, nici un bar, nici un magazin, ci vrea să facă bani din servicii şi proprietate intelectuală – singura şansă a tinerilor antreprenori care nu dispun de fonduri uriaşe şi nici nu au în spate un investitor care să îi finanţeze.

CV-ul anti-minciună
Pe scurt, Dan Croitoru s-a gândit să creeze un produs adresat companiilor, care constă în realizarea profilului on-line într-un mod cât mai obiectiv. „Activităţile, acţiunile pe care un utilizator le realizează on-line determină profilul, imaginea pe care o are pe Internet. De exemplu, prin contribuţiile aduse unei publicaţii on-line, competiţii on-line sau alte reuşite care pot fi cuantificate şi agregate pe baza informaţiilor disponibile pe Internet, un utilizator poate avea în mod automat CV-ul electronic. Diferenţa majoră constă în faptul că CV-ul electronic nu poate fi modificat în mod direct, cu informaţii false, care dau bine pentru angajator, cum se întâmplă în cazul CV-ului clasic. Varianta electronică se actualizează automat pe baza reuşitelor şi a experienţelor avute online”, explică Dan Croitoru.
Cu această idee, s-a înscris în programul Erasmus for Young Entrepreneurs, iar, la scurt timp, Comisia Europeană a lansat concursul Erasmus Entrepreneurship Awards.
„Am considerat că este un bun moment pentru a vedea dacă ideea în sine prinde, dacă are relevanţă sau dacă sunt singurul care consideră că este o idee bună. După ce m-am înscris cu planul de afacere, un juriu a selectat cele mai bune 10 proiecte depuse, care au fost supuse evaluării tuturor organizaţiilor intermediare din Uniunea Europeană”, spune Croitoru.
Proiectele au fost votate de organizaţii din toate cele 27 state membre, iar ideea cu cele mai multe voturi a fost desemnată câştigătoare.

Cea mai bună idee de afacere
De aici, s-a deschis un drum interesant pentru tânărul antreprenor. A preferat să facă totul cu paşi mărunţi, ca la carte, şi să amâne fondarea propriei afaceri până în momentul în care ideea în sine, validată, de altfel, de specialişti din Uniunea Europeană, avea să fie dublată şi de cunoştinţe despre ce înseamnă şi cum se conduce o afacere. Aşa că acum învaţă la Ljubljana, sub îndrumarea unui antreprenor sloven, de ce este nevoie pentru a ţine pe picioare un business în domeniul on-line. Are nevoie mai degrabă de lecţii despre management şi leadership, pentru că, dacă partea tehnică o stăpâneşte deja, în poziţia de manager nu s-a mai aflat până acum. „Din punctul meu de vedere, în urma experienţei şi a sfaturilor primite, cel mai important lucru când porneşti la drum într-un astfel de proiect este echipa. De aceea, cea mai mare parte din timp în acest moment o petrec pentru dezvoltarea viitoarei echipe. În al doilea rând, este importantă estimarea corectă a timpului de implementare, a bugetului şi a modelului de business. Un buget realist şi minuţios realizat oferă o direcţie şi o viziune de ansamblu asupra posibilelor aspecte neprevăzute”, precizează Dan Croitoru.

În paşi mărunţi
Ar fi putut să demareze deja proiectul, mai ales că un fond de investiţii s-a arătat de la început interesat de ideea sa şi chiar i-a oferit finanţarea necesară pentru start, însă echipa nu a fost potrivită în acel moment, ceea ce a împiedicat lansarea ideii. „Vedeţi, din nou mă întorc la echipă”, adaugă Croitoru.
A renunţat la planificarea pe termen lung, pentru că ultima perioadă i-a demonstrat că oricând pot apărea suprize care să-i schimbe percepţia şi aşteptările la 180 de grade. „Nu-mi fac planuri, pentru că în lumea dinamică de astăzi singurul lucru pe care îl ştiu cu certitudine despre un plan este că nu va ieşi întocmai cum a fost aşternut pe hârtie. Da, am obiective, însă există pericolul ca o companie mare să diminueze pe parcurs elanul şi dorinţa de schimbare, de aceea mă voi gândi de două ori înainte să fac ceva”, spune antreprenorul.

Cel mai mic risc
Această prudenţă pe care o manifestă Dan Croitoru, în ciuda faptului că are doar 27 de ani, nu era specifică tinerilor antreprenori în urmă cu cinci, şase, şapte ani. Între timp, lucrurile s-au schimbat, iar cei care vor să intre în afaceri sunt cu mult mai precauţi decât înainte, atât în planurile pe care şi le fac, cât şi în ceea ce priveşte riscurile pe care şi le asumă, tocmai pentru că variabilele sunt multiple, iar posibilitatea de prognozare a evoluţiilor economice este limitată. „Cu siguranţă, criza a stimulat initiaţive creative, flexibilitate în oferte, diversificarea produselor şi serviciilor, idei noi de fidelizare a clienţilor, alianţe pe piaţă. Interesul pentru proiecte de energie regenerabilă, bio-agricultură, viticultură, ateliere specializate de producţie, turism cultural, afaceri on-line, francize este remarcabil şi denotă semnale pozitive de adaptare la tendinţele următoarei perioade”, spune Daniela Nemoianu, executive partner la KPMG România.

Pentru că au la dispoziţie atâtea posibilităţi, şi bugetele aferente deschiderii unei afaceri diferă. În acest moment, capitalul de pornire variază între 15.000 şi 50.000 de euro, sume în continuare accesibile, chiar şi pentru un antreprenor aflat la început de drum. Cei mai mulţi încep cu speranţa că, la un moment dat, vor atrage un investitor extern sau, şi mai bine, vor vinde afacerea unei companii mari. Şi toţi, fără excepţie, au încă de la început în plan extinderea afacerii în afara României. Mai ales cei care activează în domeniul serviciilor. „E o piaţă liberă, deschisă către Vest, iar inovaţia se vinde foarte bine. Cu toate acestea, tinerii antreprenori trebuie să ştie că au de aşteptat şi patru-cinci ani până când să aducă un investitor strategic”, punctează Alina Mirea, partener la Deloitte România. Până acolo însă, au mult de muncă.
Ideea salvatoare nu este la îndemână oricui, iar perfecţionarea ei, cu atât mai puţin.

GHIDUL TÂNĂRULUI ANTREPRENOR
Oricine poate porni o afacere, dar nu oricine o poate transforma într-un succes. Iată câteva puncte de care nu trebuie să uitaţi când porniţi pe acest drum.
1. Nu puneţi în joc riscuri mai mari decât vă puteţi asuma.
2. Căutaţi o idee de afacere inovatoare, preferabil în domeniul serviciilor.
3. Faceţi încă din start un plan de afaceri care să vă permită să vă extindeţi şi pe alte pieţe.
4. Apelaţi la sfaturile unor antreprenori cu experienţă.
5. Nu vă grăbiţi. Evoluţiile în paşi mărunţi sunt cele mai sigure.