Totuşi participarea la vot a fost slabă, semn că o parte dintre ruşi au boicotat un scrutin catalogat ca fiind cu final cunoscut. Astfel, potrivit Comisiei Electorale Centrale, doar 47,8% dintre alegători s-au prezentat la urne, faţă de 60% la alegerile din decembrie 2011. Susţinută în timpul campaniei electorale de presa de stat, Rusia Unită a obţinut majoritatea absolută, cu 54,3% din sufragii, după verificarea a aproape 90% din buletinele de vot.

Tipul de scrutin - jumătate proporţional şi jumătate majoritar - a accentuat dominaţia candidaţilor pro-Kremlin. Rezultatul: Rusia Unită - aflată la putere - a obţinut cel puţin 338 din totalul de 450 de mandate din Dumă, faţă de 238 în legislativul anterior. Cu peste două treimi din deputaţi, Kremlinul va avea, astfel, un control fără precedent asupra camerei inferioare şi va putea impune mult mai uşor modificări ale Constituţiei.

Partidul Liberal-Democrat (LDPR, extrema dreaptă) şi Partidul Comunist (PC) sunt aproape la egalitate de voturi cu 13,3% şi, respectiv, 13,5%. LDPR, partidul naţionalist al populistului Vladimir Jirinovski, îşi ameliorează astfel scorul cu aproape 3 puncte procentuale în raport cu 2011, în timp ce comuniştii pierd peste 5%. Partidul pro-Kremlin, Rusia Justă primeşte la rândul său 6,2% din voturi şi va avea reprezentanţi în Dumă. Aceste trei partide nu sunt considerate formaţiuni de opoziţie şi votează în general la unison cu Rusia Unită.

Dimpotrivă, opoziţia liberală din Parnas nu a reuşit decât un foarte simbolic 0,66% după o campanie în care a fost ca de obicei ţinta ironiilor din partea televiziunilor de stat şi boicotată de alegători. Acelaşi scenariu s-a repetat şi pentru partidul de opoziţie social-democrat Iabloko, care a sperat zadarnic o parte din noaptea de după scrutin să obţină măcar un loc în Dumă, scrie agerpres.