"Este o chestiune importanta, pentru ca sume semnificative de bani se duc pe studii ale caror concluzii ridica mari semne de intrebare. Multe dintre rasunatoarele descoperiri anuntate de acesti oameni de stiinta sunt, de fapt, false. Cu toate astea, ele sunt publicate si dezbatute. Credem ca sponsorii trebuie sa selecteze acele studii care raspund la cele mai importante intrebari si care dispun de o metodologie clara, nu pe cele care conduc la rezultate pur si simplu imposibil de crezut si la interpretari caraghioase", a lanat Andrew Higginson de la Universitatea Exeter. 

Higginson si colegii lui au dorit sa inteleaga daca exista sau nu vreun criteriu determinant in alegerea proiectelor stiintifice propuse spre analiza sponsorilor. Daca da, cercetatorii vor se vor stradui, premeditat sau nu, sa sustina acele interese cu scopul imbunatatorii posibilitatilor lor.

In studiul lor, matematicienii au folosit regulie aplicate de agentiile britanice si australiene care ofera subventii si burse (UKREF si AER) si le-au folosit pentru crearea unui model computerizat, unde un cercetator "carierist" isi modeleaza astfel studiul incat sa obtina fondurile necesare. Calculele au aratat ca autorii respectivelor lucrari au propus proiecte minore dar cu obiective grandioase si in domenii ale stiinte nu foarte cunoscute.

Problema este ca, din cauza dimensiunilor lor reduse, astfel de experiemente si proiecte conduc la rezultate gresite sau la concluzii eronat interpretate. In media, numai 10-30% din aceste studii se dovedesc corecte, ceea ce inseamna ca fondurile alocate sunt cheltuite, de fapt, degeaba. "Pentru stiinta, cel mai bine ar fi daca studiile lansate, indiferent de domeniu si de amploare, ar fi indreptate spre gasirea de noi cunostinte sau aprofundarea celor deja stiute", a concluzionat Higginson.