Sanctiunile economice europene nu l-au impresionat pe presedintele Rusiei, care a anuntat marti anexarea Crimeei. Nici nu se putea altfel, crede autorul articolului, in opinia caruia Rusia era deja victima unor sanctiuni, mult mai neplacute pentru economia rusa decat simpla sechestrare a bunurilor catorva oligarhi. La ce ma refer, intreaba jurnalistul si raspunde: „La salvarea Ciprului, evident”.

„De un an de zile, Europa organizeaza, de fapt, inghetarea mai multor miliarde de euro din fondurile rusesti. Fara ca Rusia sa ofere motive directe pentru a suporta astfel de represalii”, considera semnatarul articolului din LaTribune, care interpreteaza recentele evenimente din Ucraina dintr-o perspectiva mult mai ampla.

Explicandu-se, jurnalistul incepe prin a aminti ca, dupa dezintegrarea URSS, Cipru a fost ca o poarta de intrare a fondurilor rusesti in Occident. Regimul fiscal relaxat, competentele legale si financiare ale tarii, structura sa juridica apropiata de cea a Marii Britanii, stabilitatea monetara, randamentele oferite si o oarecare opaciatate au facut din Cipru un „coridor” pentru banii rusi. Fondurile depuse in Cipru erau, frecvent, reinvestite in Rusia sau in Ucraina.

Doua mari banci cipriote, Laiki si Bank of Cyprus (BoC), responsabile de depozitele rusesti, au investit din plin, deseori fara sa se gandeasca prea mult. Astfel, s-au trezit in valtoarea datoriei Greciei. In martie 2012, cand europenii au decis sa restructureze datoria elena detinuta de creditorii privati, cele doua banci s-au numarat printre primele victime. Neputincioase, existenta lor a depins exclusiv de programul BCE de acces la lichiditati de urgenta.

In 2011, Rusia s-a declarat gata sa acorde Nicosiei suma de 2,5 miliarde de euro, dar a trebuit sa se opreasca: europenii au declarat ca isi asuma salvarea bancilor cipriote. Undeva in adancul sufletului, europenii au sperat ca liderul de la Kremlin va sari in ajutorul propriilor deponenti. Mai ales Germania dorea acest lucru: se apropiau alegerile, iar Angela Merkel stia ca dupa scrutinul din 22 septembrie 2013 va trebuie sa se alieze cu social-democratii, care cereau „sa plateasca rusii instariti”. Ceea ce Merkel a si facut.

In aprilie 2013, Europa a propus Nicosiei planul sau: un ajutor international minim si o contributie considerabila din partea deponentilor cu peste 100.000 de euro. Conturile acestora din urma fie sunt pastrate sub sechestru, fie convertite unilateral in actiuni Bank of Cyprus, singura institutie supravietuitoare. Pentru a asigura succesul actiunii, toate operatiunile sunt controlate, pentru a preveni repatrierea banilor de catre investitorii straini.

Cu alte cuvinte, scrie in continuare LaTribune, „rusii au platit”, iar europenii au dispus de banii lor. Ce impact au avut aceste masuri asupra Rusiei si Ucrainei, doua tari unde Cipru figura printre cei mai mari investitori, este dificil de estimat. Dar a fost important. Posibil, Moscova a interpretat aceasta „salvare” a Ciprului ca pe o declaratie de razbi economic. Iar urmatoarea batalie s-a dat in Ucraina, cu Acordul de asociere cu UE. Logic, Putin nu putea accepta, dupa esecul din Cipru, inca o infrangere in Ucraina. De aceea a oferit un ajutor de 50 de miliarde de euro guvernului Ianukovici, care a refuzat sa treaca de partea UE.