Potrivit acestuia, septembrie va fi o lună aglomerată pentru investitori, fiind programate aproape treizeci de întâlniri ale băncilor centrale principale. Deseori discutată şi generatoare de multe zvonuri, Relaxarea Cantitativă va dura la infinit. Condiţiile globale de creditare sunt mai relaxate ca niciodată cu randamentul mediu al obligaţiunilor guvernamentale globale (toate scadenţele incluse) evoluând în jur de 0,7%.

Şedinţa Comitetului Federal al operaţiunilor pe piaţa deschisă (FOMC), programată pe 20 şi 21 septembrie, este cel mai important eveniment politic monetar din această lună. Există în mod clar argumente pentru o creştere a dobânzii, dar decizia finală a băncii centrale va depinde de publicarea ultimelor date pentru luna august, mai ales raportul NFP ce va fi publicat pe 2 septembrie. Acesta ar putea confirma avântul pozitiv al pieţei muncii din SUA, scrie agerpres.

Conform Bloomberg, peste 50% dintre investitori se aşteaptă la o creştere a dobânzii înainte de finalul acestui an. 'În urma unei creşteri din partea Fed, divergenţele de politică monetară ar creşte între SUA şi zona euro, ceea ce ar putea atrage o mai mare atenţie a investitorilor către dolarul american. BCE va avea date economice noi în această lună care probabil vor confirma faptul că riscurile de evoluţie negativă încă sunt prezente. Acest lucru va încuraja banca centrală să-şi ajusteze programul de achiziţie de active la şedinţa din 8 septembrie. Scenariul nostru de bază este că BCE îşi va extinde programul de achiziţie a activelor cu şase până la nouă luni şi va mări limitele emitentului la 50%', a explicat Dembik.

Cu excepţia băncii centrale a Rusiei, celelalte bănci centrale (Banca Japoniei, Banca Angliei, Banca de Rezerve a Australiei etc.) ar trebui să-şi menţină politica de dobânzi neschimbată de vreme ce au ajustat deja politica monetară în ultimele două luni. Majoritatea ţărilor din CEE probabil vor adopta o poziţie de expectativă, cum e Polonia a cărei bancă centrală (NBP) se va întruni pe 7 septembrie. NBP a închis uşa relaxării politicii monetare pentru moment. Rata de referinţă va rămâne la un minim record de 1,5% până la finalul anului.

În zona nordică, atenţia va fi concentrată pe Norvegia. Majoritatea se aştepta la o nouă reducere a dobânzii de către Norges Bank pe 22 septembrie, dar această opţiune este din ce în ce mai puţin probabilă datorită inflaţiei ridicate. Pentru destul de multă vreme, Norges Bank a ales să nu dea prea multă atenţie evoluţiei inflaţiei pentru a se concentra pe creşterea economică. Acceptarea unei rate a inflaţiei de 3,7% (iunie) în ciuda unei ţinte de inflaţie de 2,5% necesită în mod clar o doză de curaj.

Norvegia este o excepţie într-o lume a inflaţiei scăzute. Deşi istoria arată că băncile centrale pot să combată cu succes inflaţia mare, pare că Norges Bank s-a jucat cu focul prea mult timp. Din martie a apărut o remarcabilă accelerare a preţurilor la imobiliare (+11,14% de la an la an în iulie).

Banca centrală a înţeles totul greşit pentru că prognozase că preţurile vor creşte doar cu 4% de la an la an. Problema este că creşterea preţurilor proprietăţilor este însoţită de o creştere a nivelului de îndatorare a gospodăriilor, de asemenea mai mare decât presupusese Norges Bank primăvara trecută. În acest context, o nouă reducere a dobânzii ar pune sub semnul întrebării credibilitatea băncii centrale şi voinţa sa de a menţine stabilitatea preţului. Cea mai bună soluţie ar fi să aştepte ca furtuna să treacă sperând ca bula imobiliară nu se va sparge prea repede.

'Cele mai mari temeri ale noastre pentru Turcia s-au adeverit. Economia a fost lovită grav de încercarea de lovitură militară. Indicele climatului de afaceri s-a prăbuşit cu 24 de puncte în august, în timp ce vânzările de automobile au scăzut cu 33% în iulie în comparaţie cu luna anterioară. După cum era de aşteptat, banca centrală a Turciei a redus dobânda pentru şase luni în august la 8,5%. Este destul de improbabil ca banca centrală să mai poată să-şi îndeplinească în întregime angajamentul de a menţine dobânzi mari pentru a controla inflaţia. Presiunea politică va creşte pentru continuarea reducerii dobânzilor cu scopul de a susţine cererea domestică. O nouă reducere a dobânzii nu este scenariul nostru de bază pentru şedinţa băncii centrale din 22 septembrie. Este foarte probabil că status quo-ul va prevala în această lună. Totuşi, ne aşteptăm la relaxări ulterioare în lunile ce urmează şi la faptul că rata dobânzii pentru facilitatea de creditare overnight a Turciei va fi redusă progresiv la cel puţin 8% până la finalul anului', mai comentează Christopher Dembik.