De la anuntul aparitiei cartii care trateaza acest subiect potential exploziv, presa americana a luat parca foc, obligand staful electoral al fostului secretar de stat, Hillary Clinton, sa iasa la rampa cu dezmintiri furioase.

"Este cea mai asteapta carte si cea mai redutabila din cate au existat intr-un ciclu prezidential", a comentat New York Times. "Clinton cash" povesteste "cum si de ce guvernele si grupurile private i-au ajutat pe Bill si Hillary sa devina bogati", explica ziarul.

Cartea nu a aparut inca in librarii, dar autorul, Peter Schweizer, face deja obiectul unei campanii de denigrare. Purtatorul de cuvant al lui Hillary Clinton, Brian Fallon, considera ca proiectul editorial al fostului analist al fundatiei Hoover, "nu urmareste decat sa calomnieze" un candidat democrat.

Folosind cateva extrase din carte, New York Times a efectuat o ancheta separata, concluziile fiind prezentate intr-un articol care arunca o lumina jenanta asupra potentialelor legaturi intre interesele unora dintre donatorii Fundatiei Clinton si rolul lui Hillary, in calitate de secretar de stat.

Printre atlele, cotidianul se intreaba despre rolul jucat de cuplul Clinton in accensiunea Rusiei in capitalul companiei miniere Uranium 1, care controleaza, in prezent, a cincea parte din rezervele de uraniu ale Statelor Unite.

Potrivit New York Times, respectivii donatori ai Fundatiei Clinton, inclusiv canadianul Frank Giustra, cu afaceri in domeniul minier, si-au construit imperiul punand mana pe minele de uraniu din Kazahstan, gratie influentei "prietenului Bill". Ziarul scrie cum presedintele Uranium 1 si unii dintre asociati au varsat Fundatiei Clinton milioane de dolari intre 2009 si 2013, pe parcursul operatiunii de vanzare a unor parti din participatiile lor companiei ruse Rosatom. 

La acea data, Hillary Clinton era secretar de stat si, implicit, membru al puternicului Comitet pentru investitii straine, care elibera autorizatii pentru vanzarea de active intreprinderilor de importanta nationala.

Fara alte comentarii, coditianul noteaza, in context, ca,  in 2010, Bill Clinton a tinut la Moscova o conferinta platita cu 500.000 de dolari, chiar in momentul in care Washingtonul adopta decizia de a permite Rusiei sa devina actionar cu greutate la Uranium 1.