Aceşti savanţi susţin că au observat un exces de antimaterie, de origine necunoscută, în fluxul de raze cosmice care ar fi putut să rezulte din anihilarea materiei negre, informează AFP.  Rezultatele, publicate în revista Physical Review Letters, provin de la un experiment realizat timp de 18 luni cu spectrometrul magnetic Alpha (AMS) ataşat de ISS.
  
"Rezultatele sunt compatibile cu pozitronii - o particulă de antimaterie - ce ar putea proveni din distrugerea particulelor de materie neagră", afirmă într-un comunicat savanţii de la CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară), care are sediul la Geneva. "Dar aceste observaţii nu sunt însă suficient de concludente pentru a elimina alte explicaţii posibile", în principal cele care au legătură cu un pulsar (o stea neutronică), au adăugat specialiştii de la CERN.
  
"După ce vom obţine mai multe date, vom afla mai multe lucruri despre natura acestui exces de antimaterie şi, cu puţină şansă, vom putea să facem o descoperire foarte interesantă", a declarat într-o conferinţă de presă de la Washington Michael Salamon, specialist în departamentul american pentru Energie. "Dacă vom detecta materia neagră şi vom învăţa câteva lucruri despre natura ei, vom face o descoperire majoră în felul nostru de a înţelege fizica", a adăugat el.
  
"Rezultatele noastre confirmă existenţa materiei negre, dar nu putem să excludem originea unui pulsar", a declarat la rândul său fizicianul american Samuel Ting, recompensat cu premiul Nobel şi profesor la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology, coordonatorul acestui studiu. Savantul american declarase anterior într-un comunicat că, "pe parcursul următoarelor luni, AMS va putea să spună cu certitudine dacă aceşti pozitroni reprezintă într-adevăr o semnătură a materiei negre sau altceva".
  
Profesorul Ting este constructorul AMS, un instrument de 2,5 miliarde de dolari, primul spectrometru magnetic trimis în spaţiu. Echipele ştiinţifice europene şi americane au analizat aproximativ 25 miliarde de particule, dintre care 400.000 de pozitroni, cu energii care variau de la 05 gigaelectrovolţi la 350 gigaelectrovolţi.
  
Prezenţa materiei negre în Univers nu a fost până acum detectată decât indirect, prin efectele sale gravitaţionale. Natura acestei materii ascunse rămâne unul dintre marile mistere ale fizicii moderne. Materia neagră nu este formată din neutronii, protonii şi electronii din modelul standard al fizicii care descrie materia vizibilă, care reprezintă doar 4-5% din Univers. Acest model nu include gravitaţia, una dintre principalele forţe din Univers, de unde şi nevoia unei teorii mai cuprinzătoare, în condiţiile în care indicii de cercetare cei mai promiţători par să indice către materia neagră.
  
Conceptul de materie neagră a apărut în urmă cu 80 de ani, atunci când astrofizicianul american de origine elveţiană Fritz Zwicky a descoperit că nu există suficient de multe stele sau suficient de multă masă vizibilă în galaxiile observate pentru ca forţele de gravitaţie să poată să le ţină împreună. Oamenii de ştiinţă mizează pe LHC (Large Hadron Collider), cel mai mare accelerator de particule din lume, a cărui putere ar trebui să permite spargerea electronilor, a quarcurilor şi a particulelor neutrino pentru a identifica materia neagră.