"Este surprinzator, cum o tara atat de diabolica in trecutul ei, a contribuit atat de mult la cartografie", afirma publicatia citand un comentariu al expertului Jack Swab, de la Penn State Department of Geography. "Este un paradox al Uniunii Sovietice care, rivalizand cu Occidentul, a revolutionat domenii intregi, nu neaparat dintr-un interes stiintificat, mai degraba dintr-o necesitate idelogica", crede Swab.

Hartile militare ale sovieticilor erau secrete, accesibile doar unui cerc restrans de responsabili ai regimului stalinisti. Hartile editate au fost, potrivit patronului cartografilor rusi din epoca stalinista, Viktor Iascenko, false. De ce? Pentru a-i induce in eroare pe americani si pe aliatii lor, stergand o autostrada sau mutand cu cativa kilometri cursul unui fluviu. Acum, in epoca satelitilor, asemenea "trucuri" sunt inutile, pentru ca rivalii Rusiei "vad" totul de sus.

Ce este atat de surprinzator la hartile militare sovietice? Densitatea de informatii continute. Spre exemplu, orice artera de circulatie este insotita de date privind latimea si materialele din care a fost construita. In cazul podurilor este precizata, printre altele, capacitatea lor. O harta a zonei Manchester, dezvaluita in 2009, nota ce traseu trebuie sa urmeze tancurile T-72, daca orasul ar fi fost invadat.

"Militarii sovietici care au intocmit aceste harti au folosit pentru strangerea tuturor datelor necesare avioane spion si imagini din satelit, completand, astfel, hartile britanice", a explicat Chris Perkins, de la Universitatea din Manchester. Iar harta dateaza din 1974.

Pe hartile marilor orase americane sovieticii au adaugat siturile sensibile. Uzinele sunt descrise in detaliu, inclusiv in ceea ce priveste productia. Culorile sunt folosite pentru a diferentia natura imobilelor: cladiri industriale cu negru, cele administrative cu violet, inslatiile militare cu verde. Unele situri sunt chiar necunoscute publicului din tarile unde acestea sunt situate.

Aceasta adevarata mina de aur a fost salvata de la distrugere de oameni de stiinta, precum Russel Guy, ajutat de cativa ofiteri rusi care au refuzat sa arda hartile, cum li s-a ordonat. Intre timp, subiectul a devenit tabu in Rusia. Dar daca hartile sunt, acum, inlocuite de GPS, ele raman dovada extraordinarului talent al cartografilor sovietici, dar si a pericolului pe care l-a reprezentat URSS in perioada razboiului rece.