"În urma acestui studiu se demonstrează, pentru prima oară, că mai mulţi oameni se sinucid decât mor de foame, suicidul fiind pe poziţia a 18-a în rândul cauzelor de deces. Oamenii trăiesc mai mult, dar nu au neapărat o sănătate mai bună”, spune  medicul psihiatru Gabriel Diaconu.

 
Şocul pe care îl aduce GBD 2010, însă, e altul: boala psihică este, pentru prima oară în istorie, asociată cu cea mai mare povară de dizabilitate. Iar boala depresivă majoră, ca maladie mintală, este printre tulburările dispoziţiei cu cea mai mare prevalenţă şi morbiditate.
 
Stresul, cauza depresiei
 
,,O înţelegere asupra cauzelor şi factorilor predispozanţi pentru depresie e crucială atât pentru medicul curant, dar şi pentru cel care dezvoltă boala. Cuvintele cheie, dincolo de genetica şi biologica bolii rămân stresul cotidian şi evenimentele adverse de viaţă, acele paie care ajung să rupă spinarea cămilei”, adaugă medicul psihiatru Gabriel Diaconu.
 
Există o legătură puternică între semnele de depresie şi problemele financiare, locative, maritale şi mai puţin pierderea locului de muncă sau suferinţa fizică, arată un studiu realizat de echipa lui Ken Kendler de la Universitatea din Virginia, US, publicat în Jurnalul American de Psihiatrie.
 
Dintre evenimentele ulterioare unui episod de depresie majoră, cele mai semnificative au fost problemele maritale (la 1 lună de la debut), cele legale (la 3 luni) şi invazia proprietăţii în scop de jaf/ tâlhărie ( la 3 luni).  De departe, moartea unei persoane dragi sau disputa cu o persoană dragă s-au corelat , în luna premergătoare, cu debutul la scurt timp al unui episod depresiv.
 
Trauma din copilărie, depresia de mai târziu
 
Recent tema cauzalităţii prezentată de Kendler a fost reluată de echipa lui Van Veen de la Universitatea din Leiden, Olanda într-un studiu epidemiologic realizat pe 2615 adulţi.
 
Rezultatele sunt elocvente: din totalitatea respondenţilor aproape jumătate suferiseră cel puţin o traumă în copilărie (47.7%). Dintre aceştia, 80% au raportat două sau mai multe feluri de traumă, şi fiecare al 7-lea a descris traume complexe, însumând trei sau mai multe feluri de abuz.
 
Neglijarea emoţională a fost asociată cu exacerbarea tuturor celor trei dimensiuni de depresie şi anxietate: anhedonie(incapacitatea de a simţi plăcere), activare anxioasă şi stare generală de distres. Abuzul psihologic şi sexual au fost asociate cu un nivel mai crescut de distres general şi anxietate, în vreme ce un istoric de abuz fizic s-a asociat cu activarea anxioasă predominant. Pierderea locului de muncă sau şomajul a fost asociată cu exacerbarea tuturor dimensiunilor. În contrast, moartea unei persoane dragi a asociat niveluri mai severe de activare anxioasă.
 
Toate transformările prin care trece psihicul persoanei abuzate în drumul ei spre depresie au un echivalent biologic şi consecinţe în funcţionarea organismului ca întreg.
 
,,Suma cunoştinţelor prezente vorbeşte de o povară a dizabilităţii, fără doar şi poate, dar există şi un alt mesaj. Cunoscând, poţi interveni. Cunoscând, poţi vindeca. Suma tuturor intervenţiilor disponibile în prezent pentru boala depresivă majoră reuşeşte să ajute până la trei sferturi din oamenii care se adresează medicului pentru un episod de depresie major. Ce se întâmplă cu celălalt sfert? Studii experimentale demonstrează că stimularea transcranială magnetică cu frecvenţă înaltă, terapia electroconvulsivantă clasică sunt unelte utile, care schimbă prognosticul pacientului cu boală depresivă rezistentă la tratament. Dar mai mult decât atât, lecţia pentru practician, lecţia pentru pacient e că detecţia precoce, tratamentul corect şi complet sunt primele arme în a corecta boala depresivă majoră. Mai mult, antidepresivele cele mai moderne, pe lângă eficacitatea crescută sunt bine tolerate şi nu afectează viaţa sexuală”, conchide medicul psihiatru Gabriel Diaconu.