Acum, luptele se duc în dojo, în sala de sport. În România, kendo are o istorie de peste 20 de ani, presărată cu victorii, printre care o medalie de bronz la echipe, la Campionatul Mondial de la Kyoto în 1997. „Avem membri de toate categoriile posibile, de la tineri la maturi, de la directori de bancă la actori și psihologi. Toți venim aici, pentru că aici ne regăsim”, spune sensei Cătălin Crăciunel, practicant kendo din 1992.

„Kendo se bazează pe civilizaţie. Noi respectăm un anumit cod, dar ca să poţi trăi după acest cod trebuie să fii foarte disciplinat”, spune sensei Tsushima Kanji, fost ambasador al Japoniei în ţara noastră şi omul care a adus nobila artă a samuraiului în România. Face kendo de 43 de ani şi, în anumite privinţe, e convins că spiritul lui a fost modelat de filosofia acestei arte marțiale.

Stilul de luptă despre care vorbim a apărut în Imperiul Soarelui-Răsare în epoca Edo, secolul al XVII-lea. După războiul civil, clasa samurailor a fost desfiinţată prin edict imperial, iar purtarea sabiei în public a fost scoasă în afara legii.

Dar samuraii erau luptători. Fiindcă aveau o nevoie vitală să se antreneze, iar săbiile din lemn dur, care le înlocuiseră pe cele din oţel, provocau răni serioase, au inventat un shinai, o armă uşoară şi flexibilă din bambus. Kendo a devenit sportul naţional, practicat de fete şi băieţi deopotrivă, de la vârste foarte mici. În Japonia, sunt peste 1.600.000 de kendoka înregistraţi, activi, dintre care unii au binişor peste 70 de ani şi continuă să se prezinte în competiţii şi examene de grad dan. În restul lumii, sunt încă o dată pe atât de mulţi luptători, de alte naţionalităţi. În România, în cele 13 cluburi răspândite prin ţară sunt 150-200 de practicanţi şi aproape 100 de sportivi care au între 1 şi 5 dan în kendo.

La japonezi, pe parcursul liceului şi în o parte din universităţi, kendo este materie obligatorie, considerată esenţială în formarea caracterului şi a disciplinei, în antrenarea minţii şi trupului, pentru copii, adulți și chiar seniori.

Unde sunt samuraii de altădată?

Rangul de samurai se moştenea. Fiii şi fiicele unui samurai trăiau după codul bushido şi erau, la rândul lor, samurai. Dar unde se ascund astăzi „luptătorii de altădată”? „Samuraii secolului XXI sunt birocraţi, miniştri, funcţionari ai Ministerului de Externe”, explică fostul ambasador Tsushima. Şi el provine dintr-o astfel de familie, dar nu face caz de moştenirea sa.
Kendo nu te învaţă să te baţi. Niciunui kendoka nu i-ar trece prin minte să rupă un băţ dintr-un gard şi să-şi croiască agresorul. Kendo este o artă care, prin exerciţiu neîntrerupt, formează caracterul şi are calitatea de a te învaţă să-ţi stăpâneşti pornirile agresive, nerăbdarea, impulsivitatea. Antrenamentele se fac înainte de răsărit sau după apusul soarelui, încep şi se încheie cu câteva minute de meditaţie. Scopul este să te cunoşti pe tine însuţi. De aceea, competiţia nu este esenţială. Este importantă, dar nu esenţială.
Armura care îţi protejează jumătatea superioară a corpului, umerii, gâtul şi capul se numeşte bogu şi costă între 500 şi 1000 de euro. Cântăreşte 6 kilograme, iar vara, temperatura din interiorul ei depăşeşte cu mult gradele de afară. Cu timpul însă, te educi să nu mai simţi căldura sau frigul, oboseala sau durerea.
„Kendo înseamnă respect”, dezvăluie sensei Silviu Georgescu, de la Clubul Ichimon, din București. „În dojo, îți respecți superiorii, îți respecți sabia, sala, colegii. Vă dați seama ce înseamnă acest lucru pentru un tânăr? Și nu numai... Nu ne-a venit să credem că oamenii din jurul nostru s-au schimbat atât de mult.”
Un paradox al kendo-ului modern este acela că lupta are ca scop suprem respectul integrității „adversarului” și o politețe absolută.

Despre pokemoni și campioni

În competiții, ca și la antrenamente, participă sportivi de orice vârste. Se concurează la categoriile juniori și seniori, iar seniorii fac parte din primii entuziaști care au bătut la ușa lui sensei Tsushima, după Revoluție, pentru a întemeia primul club de kendo. Asociația Română de Kendo a „patronat” în următorii ani câteva zeci de cluburi, deschise unul după altul prin diverse orașe ale țării și în Moldova de peste Prut. În 2000, o lege a condiţionat practicarea artelor marțiale de apartenența la un club privat, pentru a controla încasările asociațiilor sportive, reducând semnificativ numărul cluburilor și aproape înghețând activitatea în acest domeniu pentru un an sau doi. Astăzi, însă, consideră sensei Silviu Georgescu, „ne înțelegem foarte bine între noi, avem un regulament competițional bine pus la punct și acceptat de toți și suntem pe punctul să facem o federație de kendo.”


În Capitală, practicanții străvechii arte marțiale se împart în trei cluburi cu tradiție.
Clubul ICHIMON (Clanul) a fost înfiinţat în 2010 şi este condus de un adevărat clan: Ioan, Cătălin şi Valentin Crăciunel, precum şi Silviu Georgescu, toţi membri ai aceleiaşi familii, deţinători ai multora din cupele și titlurile de campion naţional în ultimii 20 de ani. În 24 martie, la Cupa României, Ichimon a reușit din nou performanța de a câștiga atât la echipe, cât și individual. Psihologul Vali Crăciunel a devenit astfel deținătorul en-titre atât al Cupei României, cât și al titlului național la categoria seniori.  „Ichimon s-ar putea traduce ca starea de familie care te ajută, care te primește cu brațele deschise”, explică Silviu Georgescu. „La început, ceilalți (de la celelalte cluburi – n.r.) au râs și ne-au întrebat «Ce, mă, voi sunteți pokemoni?». Dar după ce le-am luat toate cupele doi ani la rând, nu a mai râs nimeni”, constată, cu satisfacție, Georgescu. Deși este cel mai recent înființat, clubul celor patru are cei mai mulți membri, printre care un actor, Emil Hoștină, și un regizor, Radu Jude.
Clubul IKADA din Bucureşti este condus de un economist, Mihai Duţescu, posesor a 5 dan, şi de juristul Mihai Luca, 3 dan.
Clubul Român de Kendo, înființat în anul 2000, este condus de un alt veteran al artelor marțiale, Nelu Gârbea, vicepreședinte al Federației Române de Arte Marțiale de Contact, la rândul său campion național în câteva rânduri, astăzi antrenor al unor mari speranțe. La CRK sunt legitimați frații Alin și Valentin Chirea – amândoi sunt campioni mondiali en titre la kick boxing, fiecare la categoria sa. Valentin este campionul național la kendo, categoria juniori, fratele lui ocupând locul al treilea.

Clubul Sportiv Kyobukan din Brașov are tot atâta tradiție ca și cele din București și este condus de o femeie, Daniela Grapa, multiplă campioană națională. Tot în Brașov se găsește Kendo Club Sankon, condus de Bodi Zsolt. În Cluj-Napoca sunt active Clubul Budo Shin, condus de Mircea Mitroescu, și Clubul Sportiv Isshin, președinte Adrian-Ioan Botean. Mai sunt cluburi de kendo în Timișoara (Sam-Sho, condus de Florin Ianaș), în Constanța (Kaybukan, al lui Florin Gâscă), în Miercurea Ciuc (Clubul Bushi Tokuka, condus de Csaba Buzas). Clubul Sportiv Ronin Do din Oradea este condus de Dan Marius Sabău, Clubul Kashi din Târgu Mureș de Józsa Levente, Clubul Museido din Vatra Dornei de Dan Drăghici. Clubul Sportiv Sam Sho din Timișoara, cu Florin Ianaș la cârmă, este des vizitat de sensei Tsushima.

Cine este Sensei Tsushima

Cel care a adus în România arta vechilor samurai este Tsushima Kanji, fostul ambasador al Japoniei la Bucureşti. Tsushima sensei, care s-a retras din diplomaţie de câţiva ani, are 6 dan Kendo, 4 dan Iaido şi este membru al Comitetului Internaţional al Federaţiei de Kendo din Japonia. Cariera sa în arta marţială pe care o iubeşte este departe de a se fi terminat. Continuă să se prezinte la unele dintre competiţiile importante din România şi prezidează Cupa Tsushima în fiecare an.
Diplomat şi om de cultură, Tsushima Kanji a petrecut în România 23 dintre cei 43 de ani ai carierei sale diplomatice. A fost în România şi la cutremurul din 1977, şi la Revoluţia din 1989. În 1979 l-a însoţit pe Prinţul Moştenitor (actualul Împărat al Japoniei) în vizita sa în ţara noastră. A fondat prima catedră de limba japoneză în Bucureşti. Îndrăgostit de România şi de cultura ţării noastre, pasionat de muzica simfonică, Excelenţa sa a prezidat Asociaţia  japonezo-română de Muzică clasică. Vorbeşte perfect româneşte, citeşte în româneşte si discută cu plăcere despre Marin Preda.

Competiții în care îi poți vedea pe luptătorii kendo

Cupa României – 24 martie, Cluj-Napoca
Campionatul European – 12-14 martie, Berlin, Germania
Cupa Tsushima Kanji – 28-30 iunie, Târgu Mureș
Cupa Caraiman – 29-30 iulie, la Bușteni
Campionatul Național de Kendo, ediția nr. 20 – 22-24 noiembrie, în București